Sursa poza: ExpressPress

România se pregătește pentru zona euro: Reducerea deficitului și absorbția fondurilor PNRR, piloni-cheie pentru 2026

România face pași importanți spre adoptarea monedei euro, iar consilierul prezidențial Radu Burnete subliniază că ajustarea deficitului bugetar și utilizarea eficientă a fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt esențiale pentru stabilitatea și creșterea economică în anii următori.

Ajustarea deficitului bugetar – pas necesar, dar cu efecte moderate asupra economiei

Radu Burnete afirmă că reducerea deficitului bugetar este inevitabilă și va conduce, pe termen scurt, la un ritm de creștere economică mai lent. „Nu poți imagina o astfel de corecție fără ca economia să încetinească, deoarece statul va cheltui mai puțin, iar aceste cheltuieli ajung direct în circuitul economic”, explică consilierul.

Impactul acestui proces nu va fi uniform resimțit de toate categoriile sociale. Cei care au pierdut locurile de muncă sau ale căror venituri nu au ținut pasul cu inflația vor simți mai acut această ajustare. Totuși, pe termen mediu și lung, beneficiile sunt clare: scăderea costurilor de finanțare pentru stat va determina o reducere a ratelor dobânzilor pentru companii, stimulând astfel mediul privat.

„Nu este o dramă, nu este apocalipsa. Din această reducere a deficitului și din optimizarea aparatului de stat, noile condiții vor sprijini economia. Dobânzile la care statul se împrumută vor scădea. Ceea ce va duce la scăderea dobânzilor din economie, sprijinind firmele. Un stat mai eficient ajută mediul de afaceri. Efectele nu se văd imediat, dar direcția este corectă”, a punctat Burnete.

Fondurile din PNRR, cruciale pentru stabilitatea economică din 2026

Un alt element cheie pentru viitorul economic este gestionarea optimă a fondurilor europene disponibile prin PNRR. Consilierul prezidențial atrage atenția asupra faptului că următoarele șase luni sunt esențiale pentru absorbția maximă a acestora și astfel pentru stabilitatea financiară a țării în 2026.

„Sunt încrezător că Guvernul, autoritățile locale și toate instituțiile implicate vor depune toate eforturile pentru a utiliza integral aceste resurse”, susține Burnete, deși recunoaște că unele proiecte ar putea întârzia sau nu vor fi finalizate integral, chiar și după renegocieri cu Comisia Europeană.

Inflația, în scădere spre 4% până la finalul anului

Potrivit estimărilor Băncii Naționale a României, citate de Radu Burnete, inflația ar putea coborî spre aproximativ 4% până la sfârșitul anului, ceea ce reprezintă o veste bună pentru consumatori și mediul de afaceri.

„Dacă măsurile de consolidare fiscală vor continua, nu văd motive ca inflația să urce din nou. Rapoartele BNR indică o scădere spre 4% la final de an, ceea ce este un semnal pozitiv pentru economie”, a adăugat consilierul prezidențial.

România și aderarea la zona euro: un obiectiv realizabil pe termen mediu

Burnete subliniază că reducerea deficitului și eficientizarea aparatului de stat sunt pași fundamentali pentru aderarea la zona euro, programată pentru anul 2030. El remarcă faptul că integrarea economică europeană devine tot mai strânsă, dincolo de domeniul financiar, și include piețele energetice sau alte sectoare strategice.

„Europa începe să se consolideze mai mult. Vorbim de o integrare mai profundă a pieței energiei, a pieței financiare și nu doar. Zona euro capătă o importanță tot mai mare, iar noi nu putem rămâne pe margine”, afirmă el.

Pentru a realiza acest obiectiv, autoritățile române trebuie să intensifice eforturile și să respecte criteriile de convergență în următorii trei-patru ani, astfel încât să poată purta un dialog serios privind aderarea.

Coaliția guvernamentală, în căutarea unui echilibru pentru reducerea deficitului

În ceea ce privește procesul decizional intern, Radu Burnete a declarat că discuțiile cu privire la deficit continuă să se desfășoare săptămânal în coaliția guvernamentală, unde patru partide trebuie să găsească soluții prin compromisuri.

„Se pot face mereu lucrurile mai bine, dar într-o coaliție atât de complexă, decizia actuală reprezintă un compromis rezonabil. Direcția este corectă și este fundamentală pentru sănătatea economiei României”, a concluzionat consilierul.

Pe fondul acestor transformări, România își conturează o strategie clară pentru integrarea deplină în zona euro, mizând pe stabilitatea fiscală și gestionarea eficientă a fondurilor europene pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și o inflație controlată în următorii ani.