Sursa poza: ExpressPress

Joi, în timpul zborului la bordul avionului prezidențial Air Force One, președintele american Donald Trump a fost întrebat despre planul de reducere a trupelor americane din România. Într-un răspuns care a surprins prin simplitate, el a calificat această modificare drept „nu foarte importantă”.

Un jurnalist prezent în avionul prezidențial l-a întrebat pe Trump despre raționamentul din spatele deciziei și potențialele efecte asupra prezenței militare în regiune. „Trebuie să întrebați... adică, pot să vă spun și eu, dar nu e ceva foarte important. Nu este mare lucru”, a fost răspunsul președintelui american.

Reacții din Congresul SUA

Declarația președintelui a avut loc la scurt timp după ce lideri republicani influenți, șefi ai comisiilor de apărare din Senat și Camera Reprezentanților, au exprimat îngrijorări cu privire la retragerea planificată de Pentagon. Aceștia au calificat mutarea ca fiind necoordonată și potențial conflictuală cu strategia declarată de Trump pentru apărarea Europei de Est.

Planurile de Redimensionare Anunțate de MApN

În dimineața aceleași zile, Ministerul Apărării Naționale din România a confirmat că a fost informat, împreună cu alți aliați NATO, despre planul de redimensionare a forțelor americane din Europa. Din cele aproximativ 2.000 de trupe staționate în prezent, aproape 1.000 vor rămâne în România.

„Această decizie trebuia să fie luată în considerarea priorităților revizuite ale administrației prezidențiale americane anunțate inițial în februarie”, a precizat MApN. Informațiile vin după un raport al publicației Kyiv Post, care a sugerat că mii de soldați ar urma să fie retrași din România.

Impact și Context

La momentul actual, trupe americane sunt distribuite în mai multe locații strategice din țară: baza Mihail Kogălniceanu găzduiește majoritatea celor 1.700 de soldați, scutul antirachetă Aegis Ashore din Deveselu are aproximativ 200 de soldați, și mai mult de 100 sunt la Câmpia Turzii.

Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, a explicat într-o conferință de presă că nu este vorba despre o retragere definitivă, ci de parcare temporară a operațiunilor rotaționale care includ unități din alte state NATO precum Ungaria, Slovacia și Bulgaria.

Reacții Internaționale

Din partea NATO, un oficial a comentat că ajustarea prezenței militare americane în Europa nu este un fenomen ieșit din comun și, chiar și cu aceste schimbări, angajamentul militar al SUA rămâne mai substanțial comparativ cu deceniile anterioare.

În ciuda acestor adaptări, Pentagonul asigură că mișcarea nu semnifică un pas înapoi din Europa, ci dimpotrivă, vine pe fondul unei capacități crescute a aliaților europeni de a asigura securitatea regională. Aceasta pare să fie o continuare a încercărilor de reechilibrare a prezenței militare în lume conform noilor direcții geopolitice ale administrației americane.

Concluzie

Chiar dacă președintele Trump a minimalizat importanța acestei retrageri parțiale, mișcarea va continua să fie analizată în termeni de impact și semnificație strategică. În timp ce liderii politici își exprimă preocuparea și se pregătesc pentru scenarii viitoare, România rămâne un partener strategic crucial pentru Statele Unite și NATO în asigurarea stabilității pe flancul estic.