Rapid București și Sabah FK termină la egalitate, 2-2, într-un meci amical captivant în Slovenia pentru giuleșteni.

Rapid București și Sabah FK termină la egalitate, 2-2, într-un meci amical captivant în Slovenia pentru giuleșteni. Sursa poza: ExpressPress

Uitat pe cărările sloveniene, Rapid București își spală mașinuțele de fotbal pentru a patra oară vara aceasta, de data asta în fața celor de la Sabah FK.

Dacă cineva credea că fotbalul poate suna ca o replică de telenovelă sud-americană, meciurile amicale ale Rapidului sunt dovada vie că nici peluza din Giulești nu doarme nici măcar pe Coasta Adriatică. Unde altundeva să-ți întoarci mintea către suspans și transpirație dacă nu în cantonamentul din Slovenia, unde, printre răcnete de țânțari și aromă de sarme centrale europene, a avut loc o nouă "ședință de psihoterapie" pentru jucătorii Rapidului, cu Sabah FK în rol de consilier pe teren.

Nu trecuseră decât 24 de ore de la ultimul meci amical și cât pe ce, cei de la Rapid aproape că și-au confundat adversarii cu vizitatorii de la muzeul de lângă teren. Se pare că programul e așa de plin că până și mingea visătoare abia mai are timp să se usuce pe frigiderul din Slovenia!

Cu toate expectanțele lor, Rapidul și Sabah FK și-au oferit din nou un călduros 2-2, că doar nimic nu unește mai bine popoarele decât o rețetă de remiză la foc mic. Iar giuleștenii nu s-au dezmințit când au decis că e mai bine să “împartă” cu omologii lor din Azerbaidjan decât să plece acasă cu un cârnat lung și subțire.

La final de zi, cu toții am rămas cu un singur gând: ce urmează în programul Rapidului? Poate o golire de bălți în Slovenia în loc să ne omoare sufletul cu o altă egalitate? Vom vedea. Păzea, Slovenia, că vin giuleștenii să lase mingea pe post de suvenir câmpului. Olé!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.