Sursa poza: ExpressPress

Bătuta de bumbac în Conference League: Cum s-a înecat Betis în albastrul Chelsea!

Era seară de sărbătoare în Sevilla, cu palmele pregătite să bată ritmic și inima să pompeze visuri verzi și albe. Dar, cum zice mamaia, „unde-i prea multă miere, vin și albinele să piște!”. Așa s-a întâmplat și cu Betis Sevilla, care s-a rătăcit pe drumul glorios de-abia pavat în Conference League, fiind taxată de Chelsea, care le-a tăiat macaroana europeană. Spaniolii sunt foc și pară că mititelul Palmer le-a scuturată traista cu speranțe.

În toiul bătăii dintre Betis și cealaltă „găină” londoneză, baiu' n-a fost că spaniolii n-au înotat bine în piscine de talent, ci că n-au mai avut suflu spre sfârșit. Paloșul londonez, mai tăios decât briza andaluză, a existat sub forma lui Palmer, care a șters pe jos cu armoniile iberice.

Manuel Pellegrini, strategul principal al suferinzilor îmbrăcați în verde, s-a pus pe bocet ascultând cum țipă a jale condeiele din presa spaniolă. „Am mers un drum lung, dar era să ni se termine benzina fix în ultimele minute”, a spus încercând să zâmbească amar. Și cum să nu zâmbească amar, când toate revistele cu pix galben și-au rupt ceva penițe criticând momentul de declic al echipei?

Isco, alt talaz de speranță pentru Betis, a ridicat din sprânceană, zicând că dacă nu stingeau londonezii candelabrele andaluzilor, și-ar mai fi arătat și el din tocăturile sale magice până spre zori.

Acum, iubitori ai peluzelor spaniole, zice-se că visul verde-alb va dormi ceva mai mult prin Evropa, că n-oi putea flutura tot timpu' steagul și să fugi după Fata Morgana. Iar până la următorul tango de pe gazon european, mai au restanțe de puncte și pasiuni de aranjat. Pentru cei care privesc poarta viitorului cu jind, șantier de construcție-i în sufletul Andaluzei: „Ole!” va mai fi rostit în grădinile fericirii... dar nu azi! Galați pentru fericire, Betis? Poate la anul, bombonica-i mai dulce!

Noaptea cu lună plină în Sevilla promite să mai ghicească și alți pași micuți, fie la pahar, fie la șotron. Dar în stilul clasic iberic, să nu uităm să ne ungem pe suflet cu un pic de optimism... poate și sânge de taur, că-i nevoie!