Sursa poza: ExpressPress

Nicușor Dan discută cu un lider de partid absent de la Cotroceni: posibila formare a unui guvern minoritar

În contextul tensionat de după demiterea guvernului, președintele Nicușor Dan poartă discuții esențiale în vederea formării unui nou executiv. Surse politice apropiate situației relevă pentru HotNews că, în lipsa sprijinului necesar din partea întregului PNL, singura opțiune rămasă pentru șeful statului este să încerce constituirea unui guvern minoritar format din PSD și UDMR.

Refuzul PNL și USR de a colabora cu PSD complică negocierile

Dinamica politică a ultimelor zile indică o ruptură tot mai adâncă între fostele partide componente ale guvernării. PNL și USR au respins categoric orice colaborare cu PSD, invocând drept principal argument faptul că social-democrații au votat moțiunea de cenzură ce a condus la căderea cabinetului. De partea cealaltă, PSD dorește reorganizarea coaliției de guvernare, dar fără ca Ilie Bolojan să fie parte a acesteia, în timp ce UDMR insistă să revină la masa negocierilor pentru a contribui la un nou proiect guvernamental. În toate formulele, partidul AUR rămâne exclus din eventuale alianțe.

Președintele Nicușor Dan a purtat o primă rundă de discuții informale cu liderii celor mai importante formațiuni parlamentare: PSD, PNL, USR și UDMR. La Palatul Cotroceni au venit Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, iar Sorin Grindeanu a purtat o convorbire telefonică cu șeful statului. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere, iar Nicușor Dan a ascultat cu atenție. În acest moment, surse din interiorul fostei coaliții descriu situația ca pe un joc de „cine clipește primul”, iar decizia pare să revină președintelui.

PSD pariază pe disensiuni în rândul liberalilor

Social-democrații declară oficial că își doresc refacerea coaliției formate anterior, în care alături de ei să intre PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, însă fără Ilie Bolojan. În paralel, ei lasă deschisă opțiunea intrării în opoziție, deși acest traseu este văzut cu reținere în teritoriu, având în vedere că PSD deține cei mai mulți primari – în jur de 1600, iar ieșirea de la guvernare ar bloca șirul de finanțări destinate administrațiilor locale.

PSD se poziționează încă împotriva unui guvern minoritar, dorind o majoritate confortabilă de minimum 233 de voturi. Pentru a atinge acest prag, au nevoie ca măcar unul dintre partidele PNL sau USR să accepte colaborarea, alături de UDMR și minorități. Totuși, atât liberalii, cât și uniunea de centru-dreapta refuză categoric revenirea într-o alianță cu PSD.

Controverse legate de decizia PNL de a intra în opoziție

Lia Olguța Vasilescu, important lider PSD, a criticat public modul în care PNL a decis să intre în opoziție, considerând că decizia a fost nestatutară. Ea a subliniat că, spre deosebire de PSD care a făcut o consultare amplă înainte de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan, PNL a luat hotărârea în cadrul Biroului Politic Național, cu doar 54 de membri prezenți, fără consultări largi.

PSD contează pe faptul că tabăra liberalilor care pledează pentru menținerea la guvernare va reuși să crească influența internă și astfel să inverseze decizia partidului. Planul B ar viza atragerea celor nemulțumiți prin discuții individuale sau în bloc.

PNL între opoziție și responsabilitate guvernamentală

Deocamdată, PNL menține decizia de a rămâne în opoziție, excluzând colaborarea cu PSD. Totuși, există și voci importante în partid care susțin o revenire responsabilă la guvernare. Printre aceștia se numără Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu, care argumentează că prezența în executiv permite îndeplinirea unor priorități politice și asigură relevanța partidului.

În ședința în care s-a decis intrarea în opoziție, Ilie Bolojan a propus această soluție, dar i s-au opus membri cu greutate care au cerut continuarea guvernării, chiar dacă asta ar însemna retragerea sa personală. Acești lideri sunt considerați de PSD drept cheia pentru schimbarea deciziei PNL, mobilizând primarii și factorii locali în favoarea guvernării.

USR rămâne ferm împotriva refacerii alianței cu PSD

Uniunea Salvați România (USR) se aliniază clar poziției PNL, refuzând orice colaborare cu PSD. Președintele USR, Dominic Fritz, afirmă că partidul nu se va compromite pentru menținerea stabilității, insistența fiind pe reformă, corectitudine și transparență. USR nu exclude nici varianta alegerilor anticipate și consideră că opoziția nu este o soluție de temut.

UDMR propune un compromis și exclude o susținere din partea AUR

UDMR, reprezentat prin Kelemen Hunor, s-a poziționat pentru refacerea coaliției cu PSD, PNL și USR, cu condiția apariției unui candidat acceptabil pentru toate părțile. Totodată, a fost avansată și ideea unui guvern minoritar cu sprijin transparent și ferm, pentru ultimul an din mandat, inclusiv pentru închiderea bugetului pe 2027. UDMR respinge însă categoric cooperarea cu partide catalogate anti-occidentale, în special AUR, reproșând liderului George Simion diverse acțiuni considerate anti-maghiarism.

Calculul parlamentar și scenariul guvernului minoritar

Un guvern format din PSD, UDMR și grupul minorităților naționale, susținut de micile grupuri parlamentare, poate asigura o majoritate de 241 de voturi, depășind pragul necesar de 233. Pe de altă parte, o majoritate alcătuită din PNL, USR, UDMR și minorități însumează doar 182 de voturi, necesitând sprijin suplimentar de cel puțin 51 voturi din partea parlamentarilor grupurilor mai mici pentru a forma o majoritate.

Numărul parlamentarilor pe principalele partide (deputați și senatori)

• PSD: 129
• AUR: 90
• PNL: 75
• USR: 59
• UDMR: 31
• Grup minorități naționale: 17
• PACE: 12
• S.O.S România: 15
• POT: 16
• Neafiliați: 21

În concluzie, Nicușor Dan se află într-un moment critic, evaluând opțiunile pentru a propulsa un nou guvern. Dacă nu reușește să convingă o parte a liberalilor să revină la masă, un guvern minoritar PSD-UDMR pare inevitabil, cu mențiunea că termenul decisiv pentru această mutare este așteptat în următoarele zile, iar formarea completă a guvernului poate dura până la o lună.

Sursă: Analiză bazată pe informațiile din ultimele negocieri politice și declarații oficiale din cadrul partidelor implicate, reflectate de HotNews și alte publicații politice din România.