Sursa poza: ExpressPress

Ilie Bolojan despre recesiunea tehnică: Nu este o criză, ci o corecție economică necesară

Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat recent situația recesiunii tehnice confirmate vineri, subliniind că acest fenomen era anticipat și face parte dintr-un proces amplu de reformă economică asumat de Guvern. Potrivit acestuia, România se află într-un moment de tranziție esențial, renunțând la un model economic axat pe deficit bugetar și consum exagerat, în favoarea unui sistem orientat spre investiții, creșterea productivității, export și disciplină fiscală stricte.

Recesiunea tehnică, un pas dur, dar necesar

Premierul a explicat că în anul 2025 creșterea economică a fost de doar 0,6%, o consecință a schimbărilor rapide operate în doar jumătate de an asupra modelului economic precedent. „Am început un proces dificil, trecând de la un sistem care promova în mod iluzoriu prosperitatea prin deficit și consum excesiv, către un sistem solid, bazat pe investiții reale și responsabilitate fiscală,” a spus Bolojan.

El consideră că actuala diminuare a ritmului creșterii economice reprezintă un efect inevitabil al ajustărilor fiscale necesare. „Recesiunea tehnică temporară este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru a ne construi o economie puternică și durabilă, fondată pe producție internă și nu pe acumularea de datorii tot mai mari și prezente mai costisitoare.”

Analiză pe doi ani: Lecții din 2024 și 2025

Ilie Bolojan a făcut apel la o perspectivă extinsă asupra anilor 2024 și 2025 pentru o înțelegere completă a contextului economic actual. În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar semnificativ, situat între 8 și 9% din PIB, precum și un deficit extern de 8,2%, în timp ce creșterea economică a fost sub pragul a 1%.

„De regulă, o asemenea politică fiscală expansivă ar fi trebuit să impingă economia spre o creștere robustă. Însă acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus prim-ministrul, amintind că primele două trimestre ale lui 2024 au înregistrat o recesiune tehnică, cu o scădere cumulată a PIB-ului de 0,4%.

Motivul principal îl reprezintă orientarea cheltuielilor guvernamentale către consumul curent și acoperirea cheltuielilor rigide, precum și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, mai puțin către investiții care să stimuleze economia pe termen lung. Consumul a fost susținut aproape exclusiv de importuri, iar inflația ridicată a redus efectul impulsului fiscal.

Cheltuieli crescute, creștere limitată

Șeful Guvernului a subliniat că în 2024 „am cheltuit mult, dar am înregistrat puțină creștere,” ceea ce a accentuat dezechilibrele economice. Totuși, din iulie 2025, a început o ușoară redresare printr-o corecție de aproximativ 1% din PIB.

„Mi-ar fi plăcut să găsim o cale să evităm această corecție dură, care teoretic ar fi trebuit să frâneze și mai mult economia. Dar observăm că în 2025 economia a continuat să crească modest, în jur de 0,6%. Acest fapt dovedește că problema fundamentală nu a fost lipsa resurselor financiare, ci modul în care acestea au fost utilizate,” a explicat premierul.

Disciplina fiscală, cheia stabilității pe termen lung

Ilie Bolojan a reafirmat importanța disciplinei fiscale ca element esențial pentru stabilitatea economică și o dezvoltare durabilă. „Tranziția prin care trecem presupune inevitabil o perioadă de contracție economică temporară, dar este un pas necesar pentru a pune bazele unei economii robuste și competitive în viitor,” a mai spus el.

Premierul a ținut să liniștească opinia publică: „Nu traversăm o criză profundă, ci parcurgem o etapă de corecție necesară pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.”

Datele oficiale și reacțiile politice

Conform Institutului Național de Statistică, România a intrat în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV al anului 2025 comparativ cu trimestrul precedent, marcând cel de-al doilea trimestru consecutiv de contracție, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior.

În replică, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur situația economiei, calificând intrarea în recesiune drept „o rușine pentru întreaga coaliție”. El a acuzat actuala guvernare de „încăpățânare absurde”, „rezistență la argumente raționale” și o obsesie „pentru imagine și interese personale”, subliniind o dezamăgire profundă în direcția economică aleasă.

Pe fondul acestor evoluții, România se află la o răscruce de drumuri economice, iar ceea ce premierul numește „corecție necesară” pare a fi un punct de cotitură crucial pentru viitorul dezvoltării naționale, cu un accent reînnoit pe sustenabilitate, investiții și responsabilitate fiscală.