Sursa poza: ExpressPress

Tensiunile escaladează pe flancul estic al NATO, unde intruziunea dronelor Shahed de proveniență rusă devine o problemă din ce în ce mai serioasă pentru aliații din această regiune. Până acum, statele membre nu au luat măsuri decisive pentru a opri acest tip de provocări, dar ultimele evenimente sugerează că această perioadă de indecizie se apropie de sfârșit.

Provocările dronelor Shahed

Dronele Shahed, cunoscute pentru capacitățile lor distructive, au intrat în spațiul aerian al României și Poloniei, fără acordul NATO pentru acțiuni care să le contracareze, dar nici fără o interdicție clară. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța unei colaborări strânse cu Polonia, care a fost recent scena unui incident grav, o dronă rusească zburând peste două ore pe teritoriul său.

Această incursiune a determinat NATO să promită un răspuns colectiv și ferm, dacă astfel de incidente se vor repeta. În opinia ministrului adjunct al Afacerilor Externe din Polonia, Marcin Bosacki, aceste teste de capacitate sunt folosite de Rusia pentru a evalua răspunsurile Alianței și pentru a intimida statele membre.

Răspunsul aliat la amenințările din aer

Incidentele recente au accentuat necesitatea unei strategii clare din partea NATO. Mark Rutte, secretarul general al Alianței, a declarat că este esențial ca Polonia să reacționeze adecvat la situația actuală și, deși nu a dezvăluit detalii specifice, a subliniat că strategia va fi coordonată cu aliații polonezi. Intensificarea colaborării, inclusiv cu vecinii ucraineni, este crucială nu doar pentru a preveni noi provocări, ci și pentru a stopa posibilele conflicte mai ample.

Escaladarea și frica de implicare directă

În ciuda aprobării președintelui Volodimir Zelenski de a doborî dronele rusești care intră pe teritoriul ucrainean, statele NATO au ezitat să intervină direct. Frica de escaldare și posibilitatea unui conflict direct cu Rusia au împiedicat până acum o intervenție mai dură. Totuși, atitudinea ținută până acum ar putea suferi modificări semnificative.

Miniștrii și oficialii din țările vizate au declarat că intenționează să prevină repetarea unor astfel de situații și să se asigure că provocările – care au ca scop testarea apărării aeriene și a voinței politice a NATO – nu vor avea succes.

Intimidarea prin dezbinare

Acțiunile Rusiei, așa cum subliniază Bosacki, urmează un model istoric de a semăna discordie și tensiuni între statele aliaților. Obiectivul nu este doar de a-și demonstra puterea, ci și de a încerca să creeze rupturi între Polonia și Ucraina, principalele coridoare logistice pentru ajutorul oferit către Ucraina. Metoda „dezbină și stăpânește” rămâne o parte strategică a tacticii rusești, iar Bosacki își exprimă încrederea că solidaritatea NATO va surclasa aceste provocări.

Concluzie

În lumina noilor incertitudini, este din ce în ce mai clar că NATO trebuie să adopte o poziție proactivă și unită pentru a face față provocărilor reprezentate de dronele rusești. Atât Polonia, cât și România, ca fronturi expuse, se bazează nu doar pe propriile sisteme de apărare, ci și pe un sprijin colectiv și decisiv din partea Alianței. Doar astfel, siguranța pe flancul estic poate fi asigurată, protejând astfel integritatea teritorială și stabilitatea regională.