Sursa poza: ExpressPress

Într-un efort important de a asigura stabilitatea regiunii și a opri conflictul în curs din Ucraina, Europa a apelat la președintele american Donald Trump să dispună trimiterea de avioane de luptă F-35 în România. Potrivit unei relatări a ziarului britanic The Times, această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de garanții de securitate pe care Statele Unite ar putea să le ofere.

Oficiali militari europeni de rang înalt au purtat discuții despre amplasarea acestor avioane americane în contextul în care NATO construiește cea mai mare bază aeriană a sa în Europa, în România. Scopul acestei acțiuni este descurajarea unei potențiale invazii rusești suplimentare pe teritoriul Ucrainei.

Deși recent, președintele Trump a exclus trimiterea de trupe terestre americane în Ucraina, el și-a manifestat deschiderea față de un sprijin aerian semnificativ. După întâlnirea de luni de la Casa Albă, unde au fost prezenți liderii europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, oficialii militari au continuat discuțiile la Washington, examinând detaliile logistice cu privire la potențialul sprijin american.

Discuții strategice la nivel înalt

Întâlnirea de la Pentagon, coordonată de generalul Dan Caine, șeful Statului Major al forțelor armate ale SUA, a reunit lideri militari de rang înalt din țări precum Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia. Aceștia au analizat pașii necesari pentru implementarea garanțiilor de securitate americane.

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, deja un centru strategic pentru misiunile NATO de patrulare aeriană deasupra Mării Negre, devine o locație centrală pentru posibila staționare a avioanelor F-35. În plus, statele europene cer pentru Ucraina acces continuu la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere, completând astfel imaginea completă de securitate.

Sprijin extins și implicarea altor națiuni

Mai multe națiuni europene s-au aliniat pentru a susține această coaliție de ajutorare a Ucrainei. Marea Britanie, de exemplu, și-a arătat dorința de a oferi avioane de vânătoare Typhoon și o brigadă de mii de soldați pentru a sprijini instruirea militarilor ucraineni. Aliații precum Franța, Canada și Australia sunt, de asemenea, pregătiți să trimită trupe în regiune.

Amiralul Sir Tony Radakin, liderul forțelor armate britanice, a participat activ la discuțiile de la Pentagon, reconfirmând încrederea pe care o are partea ucraineană în măsurile de sprijin propuse. Implicarea sa, conform surselor, a fost crucială în menținerea unui canal de comunicare deschis între Kiev și Washington.

Reacții și tensiuni internaționale

Moscova, însă, a manifestat o puternică opoziție față de aceste planuri, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmând că Rusia și China ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privința sprijinului militar acordat Ucrainei. Criticile sale au fost dure la adresa strategiei NATO, etichetând-o drept o abordare „fără sfârșit” fără Federația Rusă.

Propunerile de la negocierile de pace din Istanbul din 2022, care nu au fost primite favorabil de Kremlin, au fost aduse din nou în discuție de Lavrov. Cu toate acestea, discuțiile de până acum nu au reușit să stabilească acorduri concrete, iar problema unei întâlniri dintre liderii celor două țări, Rusia și Ucraina, rămâne incertă.

Europa continuă să cotească privirile asupra Americii, sperând într-o consolidare a securității prin apropierea avioanelor F-35 de linia frontului. Obiectivul principal rămâne descurajarea agresiunii și asigurarea unui climat de stabilitate în regiune, în ciuda tensiunilor internaționale crescânde.