Sursa poza: ExpressPress

Cornel Dinu, eroul cu principii: Cum a refuzat un gol în stil mare la derby-ul etern

Hai, sătenii mei, strângeți-vă că am povesti de povestit! În lumea plină de bârfe și întâmplări care mai de care mai ciudate, și-a făcut loc și o istorie demnă de povestit la șezătorile satului. Cornel Dinu, eminentul cavaler din meciurile fotbalistice care țineau sufletul țării la granița infarctului, a făcut un gest de ținut minte la nemurire. Zău, mâine-poimâine, și nepoții noștri o să povestească despre asta!

Acum mult timp, când roțile de caș erau mai abitir și Pista de la cârciumă nici nu se gândea să vândă bule de apă ca modă, Corneluș a decis să rupă șablonul infamiei. În finala Steaua - Dinamo din 1970, unde normele de fair-play erau mai rare ca ouăle de Paște, Dinu a făcut ce puțini și-ar fi închipuit. Cu ocazia unui moment nevăzut de arbitrii cu ochii mai îngustați ca oricând, Cornel al nostru a spus procletului „nu” și a refuzat să înscrie un gol necinstit.

"Nu dom’le, bărbăție e să joci curat, că de-aia suntem aici, nu?", ar fi zis Dinu, deși nu garantăm că nu i-a scăpat și o adiere de „fancy footwork” în englezește. E clar că n-avea nevoie de "ajutoare" necurate să demonstreze că are ciolan bun la picior.

La vremea aia, satul nostru își trimitea tot alaiul fotbalistic la marile derby-uri, dar iacătă că Corneluș a devenit un simbol de cinste pentru orice suporter care se respectă. Desigur, când s-a auzit vestea că s-a dus „pe bune” cu mingea, au început și gurile rele să își dea cu părerea, dar ce să-i faci, critica de colț de uliță e greu de domolit!

În concluzie, dragii mei critici ai cafelei cu un pahar de pica, Cornel Dinu ne-a arătat că nu-i nevoie de magie cu coțul sau scurtături pentru a-și câștiga mândria pe teren. Poate și prin asta ne-am câștigat și noi o lecție: că uneori, chiar și în fotbal, ba chiar și la porțile din lemn ale satului, cinstea e mai de preț decât o victorie înșelată. Și cine știe, poate data viitoare să urcăm și noi pe stânca istoriei cu o poveste la fel de bravă. Sau, cel puțin, cu o țuică distilată cum trebuie!