Medalie de argint la Doha pentru România la Mondialul de tenis de masă!

Medalie de argint la Doha pentru România la Mondialul de tenis de masă! Sursa poza: ExpressPress

Ah, dragii mei, să fi fost și străbunica la Doha în loc să bată covoarele în fața porții, că i s-ar fi zburlit și ei mustața de mândrie! Bernadette Szocs, sau cum spunem noi, Bitzi a noastră, a dat o lovitură de argint la Campionatul Mondial de Tenis de Masă, acolo unde paletele parcă au priză directă la electricitate!

Vă spun, știrile astea sunt mai picante ca zacusca tanti Mariței! În stilul ei caracteristic, Bitzi a tăiat fileul competiției ca pe o ceapă de pește, lăsându-ne pe toți cu gura căscată și cu ochii țintă pe ecran. Na, ce mai, o performanță de zile mari, să-i tremure tacâmurile domnului Franzel din sat, care se credea rege la ping-pong în căminul cultural!

Cică, pe lângă talentul ei netrimis de Dumnezeu să joace, partenera de dublu, Sofia Polcanova, a fost și ea acolo la post, să ajute la ciopârțirea adversarelor. Mai-mai să credem că au plecat în Doha doar ca să strice păruiala mondială a paletelor. Se zice că-i clocot din ăla bun de determinare în sângele lor și, uite-așa, să n-ai răbdare la nicio pauză publicitară!

Ptiu, să nu-i fie de deochi fetii! Același domn Franzel, între două înghițituri de bere făcută-n cazanul gheboșit din curte, zicea că până și albinele lui ar trebui să ia cursuri de viteză de la Bitzi, așa dibace cum manevrează paleta.

Iar acum, după succesul ăsta răsunător, cum zicea Bostan al nostru: să vedem ce mai prinde în plasă! Poate aduce și-o medalie de aur, să avem noi despre ce face caz în cârciumă! Oricum, cu sau fără aur, rămâne un om de aur al satului!

Ce să mai, să ne ținem bine, că trenul spre Tokio are o pasageră tare ambițioasă și s-ar putea să prindem și noi o medalie la potul cel mare data viitoare. Până atunci, să vedem dacă domnul Franzel renunță să joace cu bunica... de frică să nu o supere pe Bitzi. Și-apoi, cine știe ce pățim!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.