Marius Șumudică, furios pe jucători după remiza Dinamo – Rapid 0-0: Nu mai ascund mizeria sub preș! Cererile lor m-au dezgustat!

Marius Șumudică, furios pe jucători după remiza Dinamo – Rapid 0-0: Nu mai ascund mizeria sub preș! Cererile lor m-au dezgustat! Sursa poza: ExpressPress

Șumudică Tornado: "Nu mai Băgați Mizeria sub Preșul de la Vestiar!"

Ei, dragii satului, după ce derby-ul Dinamo-Rapid s-a terminat cu un omagiu la fără goluri, adică 0-0, Marius Șumudică s-a înfuriat așa cum doar el știe. S-a întâmplat mai tare ca un borcan de zacuscă scăpat din greșeală pe ciment. Supărat pe jucătorii săi de parcă ar fi furat găina vecinului.

Spectacol cu țepi în teren

În timp ce toată suflarea aștepta un meci de povestit și nepoților, băieții din teren au decis să ofere un spectacol demn de un parastas. "Nu mai vreau să acoper adevărul cu mizeria sub preș", a tunat Șumudică, mai ales când și-a amintit cum îi ceruseră schimbare la pauză, de parcă ar fi fost la coada la pâine, nu pe teren. Transpirația și efortul n-au fost prietenii lor cei mai buni, se pare.

Cu o voce tremurândă mai ceva ca un tractor ce urcă dealul, antrenorul și-a exprimat îngrijorarea că, dacă băieții lui mai calcă așa pe bec, va avea nevoie de mai mult decât o vacanță la băi să-și revină. Din păcate, de la talent până la prestație, drumul e mai lung ca un drum cu noroi în mijlocul primăverii.

O încheiere mai fierbinte decât o ciorbă de burtă

Încheind cu elan balistic și nostalgie după vremurile cu scântei de pe teren, Șumudică și-a aruncat ochii la cer, sperând la un miracol mai mare ca o ploaie de vară la recoltă. Poate următorul meci va aduce goluri și, cine știe, poate chiar un zâmbet prin sat. Iar noi, curioșii de pe margine, vom fi cu ochii pe ei – ca pisica pe smântână. Până atunci, ne mai auzim la taclale la birt despre cum ar fi putut fi meciul dacă... eee, dar asta e deja altă poveste!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.