Sursa poza: ExpressPress

Aproape toți aliații Statelor Unite din cadrul NATO și-au exprimat acordul privind propunerea președintelui Donald Trump de a aloca 5% din produsul intern brut (PIB) pentru nevoile de apărare. Aceasta ar putea însemna o suplimentare a investițiilor în securitate, a declarat recent secretarul general al NATO, Mark Rutte, citat de AP News.

Sprijin larg pentru cererea de creștere a bugetului

După întâlnirea miniștrilor apărării ai NATO, desfășurată la Bruxelles, Mark Rutte a declarat că există un suport extins pentru noua țintă de cheltuieli. "Suntem foarte apropiați de a atinge acest obiectiv", a subliniat el, exprimându-și încrederea că până la următorul summit NATO, care va avea loc peste trei săptămâni, se va găsi o soluție comună.

Repercusiunile conflictului din Ucraina

Începând din 2022, de la invazia Rusiei în Ucraina, aliații europeni și Canada și-au crescut substanțial investițiile în forțele armate și echipamentele militare. Cu toate acestea, anumite state au arătat reticență față de cererea Statelor Unite de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Propunerea detaliază cheltuirea a 3,5% pentru necesitățile militare de bază și 1,5% pentru dezvoltarea infrastructurii esențiale, cum ar fi drumuri, poduri și porturi, necesare pentru o mobilizare rapidă a forțelor armate.

Targetul de 2% din PIB și noile obiective

În contextul continuării conflictului ruso-ucrainean, NATO a agreat ca, în 2023, cheltuielile pentru apărare să atingă cel puțin 2% din PIB pentru fiecare țară membră. În prezent, 22 dintre cele 32 de națiuni membre și-au atins această țintă. Trump dorește ca acest angajament să crească la 5% la summitul de la Haga programat pe 24-25 iunie, susținând că astfel SUA va putea să-și concentreze eforturile pe priorități de securitate în Indo-Pacific și alte regiuni.

Impactul președintelui Trump și al măsurilor sale comerciale

Donald Trump și-a consolidat influența asupra aliaților NATO, chestionând disponibilitatea SUA de a apăra statele care nu-și cresc bugetele de apărare. În același timp, el a implementat tarife asupra unor aliați și adversari, invocând argumente legate de securitatea națională. De altfel, el a susținut că este necesar ca toate cele 32 de națiuni membre NATO să își ajusteze contribuțiile pentru a atinge noua țintă de 5%.

Evaluarea posturii militare americane

Relocarea trupelor americane și revizuirea strategiei militare sunt în centrul dezbaterilor. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a menționat că Administrația Trump este în proces de evaluare a posturii forțelor sale. „America nu poate și nu ar trebui să fie prezentă peste tot în același timp”, a subliniat el, indicând că orice schimbare strategică va fi discutată și coordonată cu partenerii și aliații.

Obiectivele nou stabilite de NATO

În timpul aceleași întâlniri, reprezentanții NATO au decis să stabilească obiective clare de achiziție și depozitare a echipamentelor militare, pentru întărirea securității în Europa, Arctica și Atlanticul de Nord. „Obiectivele de capacitate” includ achiziționarea de echipamente esențiale precum sisteme de apărare aeriană și rachete cu rază lungă.

Concluzii

Planurile recente ale NATO, elaborate ca răspuns la amenințările contemporane, prevăd relocarea a până la 300.000 de soldați pe flancul său estic în interval de 30 de zile, un obiectiv ambițios având în vedere provocările actuale. În acest fel, NATO își propune să rămână un bastion eficient de protecție și să își asigure apărarea în fața oricăror amenințări viitoare.