"S-a Dus Alexandru Coasă de la Fotbal: Ursulețul de Baylor S-a Transformat în Înger"

Ei, omoară-ne cineva cu vestea! Alex Foster, apărătorul de nădejde al echipei Baylor Bears, a plecat dintre noi, la doar 18 primăveri. Ați crede că e o glumă răutăcioasă pusă la cale de echipa rivală, dar ăsta-i adevărul trist ca o cratiță arsă. Și cei de la universitate abia că au avut tăria să ne spună de pierderea asta neașteptată. Cât despre cauze? Tace și băncuța de rezerve...

Din vestiar la stele

Și uite-așa, într-o zi de miercuri ca oricare alta, cei de la Baylor Bears și-au luat adio de la Alex, băiat bun de pus fie în poartă, fie la șirul de metanii. De când a venit la universitate, băiatul ăsta a fost precum un bulgăre de aur pe teren. Ce zic autoritățile? Mai nimic. Se codesc o țâră, parcă-s păcatele din confesional.

"Era ca un monument pe teren," își amintește înlăcrimat un coleg de echipă, "Și nu doar că îl bruia pe atacant, dar știa și glume bune de vestiar. Un fel de Andrei Mureșanu al nostru, doar că n-a apucat să scrie imnuri… decât de victorie."

Antrenorul, săracul, și-a pus boneta de doliu, dar la declarații, nimic îmbucurător. "Suntem mâhniți, evident. Alex avea potențial să ne ducă la campionate. Ca să nu mai zic că vârsta lui fragedă nu l-a oprit să îi supere pe adversari," a spus el, aruncând o privire către cer, de parcă aștepta ca banca de rezerve să ne trimită o explicație divină.

Întrebări fără răspuns

Bârfele prin sat zic că unii l-ar fi văzut făcând planuri de viață mare, alții că și-ar fi comandat deja clemetele de gală. Cert e că, dincolo de toate, lume lumină sau nu, misterul decesului rămâne mai apăsat ca sigiliul ușii bisericești.

Dar noi, cei din satul GlasulFierbintului, nu putem decât să ne întrebăm: unde-or fi golurile de odinioară, și când va da cineva o pasă lungă către ceruri și ne va explica cum stă treaba cu tinerii fotbaliști de top?

Până atunci, aprindeți o lumânare și pregătiți-vă că mai sunt destule știri care dau șuturi la inima noastră tabloidă. Pe curând, dragi cititori ai nesăbuitelor foi ale satului!


Lenuța Buzea

Lenuța Buzea are 55 de ani și este cunoscută drept „gura satului”. Cu un batic colorat, un șorț înflorat și un carnet mereu la îndemână, ea notează tot ce mișcă prin Fierbinți. Fostă femeie de serviciu, actuală specialistă în bârfe, Lenuța scrie articole dramatice și savuroase despre iubiri secrete, certuri la bar și tot ce s-a auzit „pe uliță”. Nu are nicio reținere să transforme o simplă privire într-o telenovelă sătească de proporții.