Sursa poza: ExpressPress

Mai Nou, Fotbalul e Un Uriaș "Castel de Nisip" - Domnul Lucescu și Penele Vulturului Austriac

Păi ce să mai zicem, dragi cititori? N-a mai fost nevoie să mergem până pe la Mama Omida să aflăm ce poveste se derula pe iarba verde de pe albele câmpuri ale frumoasei Viene. Căci, România noastră, sărmana, s-a dus plină de speranțe și a plecat cu gânduri pradă, după ce căpitanul Lucescu și echipa sa au primit vreo două lovituri de la vecinii austrieci. Dar, cum zicea bunica, scorul ăsta de 2-1 nu păcălește pe nimeni.

Întâi și-ntâi, speranțele noastre de a fugi peste ocean la Mondial s-au cam evaporat în fața austriecilor cu mușchi și grație. Atmosfera de pe stadion se prelungește ca o poveste de adormit copiii, însă noi am crezut că visul va deveni realitate. Mircea Lucescu, omul nostru de încredere, mai inspirat în alte vremi, a ieșit ca un dovleac de pe teren după alegerile sale „inovatoare”.

Să nu credeți că nu am avut emoții la început! Dar, ce să-i faci, degeaba am strigat noi către Mircea să nu-l lase pe Răzvan Marin păzit de un singur zbir austriac. Cum s-ar spune pe la noi, dracu’ și-a pus coada și iată că Răzvan al nostru abia a apucat să-și aranjeze crampoanele înainte să vadă cum mingea trece cu nonșalanță de el.

În rest, să spunem că n-am alergat noi cam ca la maraton, în timp ce austriecii aveau parcă un motor turbo la picioare. Ei, și-așa n-a fost vreo piesă de Oscar pe gazon! Am avut noi partea noastră de „momentan” fabulos - dar rare au fost momentele de strălucire cât să fie nevoie să scoți ochelarii de soare.

Și-acum, ce mai avem în meniu? Ei bine, ia să tragem noi o concluzie, precum închide babaca telenovelele la miez de noapte: speranța moare ultima, dar parcă la Viena și-a luat bilete de vacanță. Rămâne să vedem ce-o să (nu) facem până data viitoare, cât să mai avem ce bârfi pe la gura sobei!

Stați aproape, că doar n-o să lăsăm spectacolul să piară!