Sursa poza: ExpressPress

Există riscul unui atac iranian asupra bazei Mihail Kogălniceanu dacă SUA trimit avioane de atac în România?

În contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, România a primit în ultimele zile o solicitare oficială din partea Statelor Unite pentru dislocarea unor trupe suplimentare și a unor avioane de luptă la baza militară Mihail Kogălniceanu, situată în zona Constanței. Această cerere vine pe fondul conflictului înregistrat în regiunea Iranului și a evoluțiilor care pun în alertă întreaga rețea de baze americane din zonă.

Solicitarea SUA și contextul regional

Solicitarea Pentagonului reprezintă o schimbare semnificativă față de decizia anterioară, luată cu aproximativ un an în urmă, prin care SUA reducea personalul militar de la Kogălniceanu. Dacă inițial se urmărise o diminuare a prezenței americane, realitățile geopolitice actuale impun o revizuire rapidă a strategiei. Motivul este simplu: în scenariul în care avioanele americane dislocate în România ar fi folosite pentru lovituri împotriva Iranului, baza din Constanța ar putea deveni o țintă directă pentru atacuri balistice.

Iranul dispune de o capacitate impresionantă de rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune, ce pot atinge ținte în Europa de Sud-Est, inclusiv România, Bulgaria și Grecia, dar și Ucraina și Moldova. Din nord-vest, regiune unde sunt poziționate facilitățile militare americane în Golful Persic și Orientul Apropiat, Iranul a demonstrat o atitudine agresivă, atacând baze și active militare americane ori de câte ori acestea sunt implicate în operațiuni militare directe.

Reacția autorităților române

Pentru a evalua implicațiile aducerii de forțe militare americane la Kogălniceanu, Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), programată pentru data de 11 martie 2026. Agenda întâlnirii include o analiză detaliată a situației din Orientul Mijlociu, riscurile aferente pentru România, precum și o discuție privind dislocarea temporară a capacităților militare străine pe teritoriul național.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, expert în securitate, a subliniat recent într-o declarație pentru Digi24 că decizia inițială a Statelor Unite de a reduce prezența la Kogălniceanu a fost o eroare strategică. El a punctat că linia de baze militare americano-nato din Golf – incluzând Kuweit, Irak și Iordania – este vulnerabilă în fața atacurilor iraniene. În acest cadru, Europa, și implicit România, devine un aliat indispensabil pentru menținerea echilibrului strategic și proiecției forței americane.

Riscurile pentru România și apărarea antirachetă

Generalul Bălăceanu indică faptul că, în cazul în care avioanele americane aflate la Kogălniceanu se implică direct în bombardamente asupra țintelor din Iran, baza ar putea fi vizată de rachetele și dronele lansate de la Teheran. Cu toate acestea, această amenințare nu este lipsită de bariere. Traseul rachetelor spre teritoriul României ar trebui să traverseze spațiul aerian al Turciei, care deja și-a intensificat măsurile antiaeriene. De asemenea, în zona Ciprului operează o grupare navală cu misiunea principală de apărare antirachetă a teritoriului european.

În plus, România beneficiază de sistemul Aegis Ashore instalat la Deveselu, care este un element esențial în protecția antirachetă terestră și care are capacitatea de a intercepta rachete balistice trase din Iran. Mai mult, recent SUA au dispus trimiterea unei baterii Patriot în estul Turciei, pregătită operațional, pentru a spori scutul defensiv în fața amenințărilor din regiune.

NATO și reacția aliată

NATO a transmis că este pregătită să răspundă oricărei amenințări venite dinspre Iran, adaptând continuu postura sa de apărare antirachetă pentru a menține securitatea și stabilitatea în zona euro-atlantică. Ministrul turc al Apărării a anunțat măsuri suplimentare de protecție a frontierelor și spațiului aerian, în strânsă colaborare cu Alianța și statele membre.

Iran atacă pe multiple fronturi

Regimul de la Teheran a intensificat în ultima perioadă atacurile împotriva intereselor militare americane, inclusiv ținte civile și state cu relații diplomatice restrânse sau moderate cu Iranul. De exemplu, baza Flotei a 5-a a Marinei SUA din Bahrain a suferit pagube majore, iar rachetele au lovit sisteme critice de detectare din Emiratele Arabe Unite, Qatar și Iordania. De asemenea, în acțiuni recente au fost vizate baze din Kuweit și Iordania, inclusiv o tabără militară germană, în urma unui atac cu rachete balistice soldat cu pagube, dar fără victime umane.

În plus, Iranul a suferit pierderi semnificative, inclusiv distrugerea în Shahrud a unei facilități strategice pentru producția motoarelor de rachete balistice cu combustibil solid, esențială pentru capacitățile militare ale Corpului Gărzilor Revoluționare (IRGC).

Concluzii

Având în vedere situația tensionată din Orientul Mijlociu și escaladarea confruntărilor, decizia SUA de a aduce avioane și trupe suplimentare în România poate crește nivelul de risc la adresa bazei Mihail Kogălniceanu. Totuși, măsurile defensive implementate, cooperarea strânsă cu Turcia și implicarea NATO constituie un scut important împotriva unor eventuale atacuri. România se află într-un punct strategic cheie, iar agențiile de securitate și factorii decizionali sunt în alertă pentru a gestiona situația cu maximă precauție și responsabilitate.

Sursa: ExpressPress.ro, adaptat și sintetizat conform informațiilor publicate la data de 10 martie 2026.