înfrângerea istorică împotriva lui Vasco da Gama aduce schimbări majore la Santos după un 6-0 umilitor.

înfrângerea istorică împotriva lui Vasco da Gama aduce schimbări majore la Santos după un 6-0 umilitor. Sursa poza: ExpressPress

Neymar în Lacrimi: Când Fotbalul Devine Telenovelă Grecească pe Terenul de la Santos!

Dezamăgire și suspans la nivel de ligă braziliană! Pe stadionul din Santos, fostul fotbalist vedetă de la Barcelona și PSG, Neymar, a fost văzut plângând după ce echipa sa a suferit o înfrângere usturătoare, 6-0, în fața celor de la Vasco da Gama. La 33 de ani, se pare că Neymar își trăiește propriul capitol dramatic al carierei sale fotbalistice.

Ca un adevărat coșmar pentru fanii lui Santos, dezastrul s-a desfășurat cu o viteză amețitoare. Se spune că Neymar, cu inima mai grea decât un pachet de semințe umede, a fost aproape de o criză fotbalistică, stând pe bancă și cugetând la sensul vieții... și poate și la o strategie mai bună pentru următorul meci.

Antrenorul de la Santos, ale cărui tactici par să fi fost preluate dintr-un manual de gătit, adică fără sare și piper, a fost îndrumat politicos către ieșirea din club. Se pare că nici măcar artizanul destinului nu poate salva un maestru cu abilitatea tactică a unei rândunici care încearcă să prindă pește în aer.

„A fost un dezastru absolut”, ar fi declarat un spectator, încercând să-și ascundă râsetul amar în spatele unei șepci cu singura inscripție relevantă: „Neymar mai bine ar fi rămas la PSG”.

Rămâne de văzut dacă prietenul nostru brazilian va reuși să își recupereze mojo-ul fotbalistic sau dacă va considera că baletul pe gazon e o opțiune. În orice caz, noi vom pune deoparte semințele și berea pentru a urmări următorul episod din această „telenovelă” braziliană cu fotbal, lacrimi și multe... multe cartonașe roșii. Și cine știe, poate data viitoare Neymar va reuși să ne poarte într-o poveste de succes... sau chiar într-un vals cu mingea pe teren.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.