Sursa poza: ExpressPress

Inflația din România a înregistrat o ușoară creștere în septembrie, atingând 9,88%, comparativ cu 9,85% din luna precedentă, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea a fost resimțită în principal la mărfurile nealimentare, care s-au scumpit cu 11,09%, în timp ce serviciile au înregistrat o majorare de 10,36%, iar produsele alimentare au crescut cu 7,86%.

Conform INS, indicele prețurilor de consum pentru septembrie 2025, comparativ cu luna august a aceluiași an, a fost de 100,36%. De la începutul acestui an, inflația a urcat la 8,5%, iar rata anuală, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, era de 9,9%. Media modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost calculată la 6,1%.

Perspectivele inflației

Când vine vorba despre perspectiva inflației, indicele armonizat al prețurilor de consum arată o creștere de 100,50% în septembrie față de august 2025. Analiza anuală, bazată pe acest indice, indică o inflație de 8,6%, iar media modificării prețurilor în ultimul an este de 5,9%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat în luna august că un „vârf” al inflației era așteptat pentru septembrie, între 9,6% și 9,7%. Este de așteptat ca inflația să fie ușor peste 9% până la sfârșitul anului 2025.

Cauzele creșterii inflației

Isărescu a detaliat și impactul unor șocuri economice semnificative asupra inflației. Acestea includ liberalizarea pieței energiei electrice și majorările TVA-ului. Impactul acestor factori a fost semnificativ, contribuind cu aproximativ 4,2 - 4,3 puncte procentuale la inflația totală.

De asemenea, creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august a contribuit la majorarea prețurilor de consum. Numai aceste schimbări ale TVA au adăugat 1,6 puncte procentuale la inflația generală.

Prognoze pentru viitor

Pentru anul viitor, există așteptări ca rata inflației să scadă sub 3%, revenind în intervalul țintit al Băncii Naționale. În plus, se preconizează că inflația va ajunge la 3% până la sfârșitul anului 2026, o scădere față de prognoza anterioară de 3,4%.

Această situație evidențiază cât de fragilă este stabilitatea economică în fața schimbărilor bruste ale pieței, cum sunt cele observate în energie și taxe. Totuși, Isărescu este optimist că efectele secundare vor fi gestionate eficient pentru a stabiliza așteptările inflaționiste.

În concluzie, România se confruntă cu o inflație ușor crescătoare, sub pragul de 10%, dar există speranța unei stabilizări în viitorul apropiat, odată cu absorția treptată a șocurilor actuale.