În ciuda înfrângerii dramatice la EURO U21, mândria echipei rămâne intactă după duelul cu Spania

În ciuda înfrângerii dramatice la EURO U21, mândria echipei rămâne intactă după duelul cu Spania Sursa poza: ExpressPress

Ei, dragi săteni, haideți să batem toaca pentru tânărul nostru fotbalist, Andrei Borza, care refuză să lase capu' în jos chiar și după ce tineretul României a luat bătaie de la Spania, cu 1-2 la Europenele din Slovacia. Ca orice băiet voinic crescut cu hălci de mămăligă în farfurie, Andrei ne arată că o înfrângere nu-i altceva decât o lecție ascunsă în cimitirul de speranțe de la poarta stadionului.

După meci, Andrei s-a arătat mai tare decât o varză murată de două ierni, adresându-se neamului prin intermediul vocilor înalților săteni, mai ceva ca la strigarea peste gard. "Sunt tare mândru de colegii mei," ne-a povestit el, într-un limbaj de parcă ar fi bătut mingea cu sfinții la masă mare, nu doar cu un popor de spanioli cu papuci eleganți de mărgăritar.

"Să nu ne prindă brambura de-i credem pe spanioli zmei cu 7 capete," a oftecat cineva din mulțime. "Că dacă noi punem osul la treabă ca la seceriș, în curând o să-i batem la fotbal de-or să fugă la coridă să-și lingă rănile!"

Atmosfera din vestiar, zice-se, a fost pe potriva unei șezători înainte de Crăciun: optimistă, plină de glume și povești din tinerețea lui nea Marin, cel mai mare suporter. Antrenorul se mândrea, de parcă tocmai îi cântase cucii în livadă, căci vede în băieți un viitor de gală, cu microfoane și focuri de artificii pentru toată lumea din sat.

Ei, dragilor, nu-i totul pierdut cât încă avem brodat pe piept tricolorul! Încheiem cu o vorbă de duh: să ne legăm șireturile bine, căci niciodată nu se știe ce finală ne așteaptă după colț! Și, între timp, poate mai prindem și noi niște experiență și ceva noroc – că altfel, nici cu zece plocoane la Sfântul Pantelimon de n-om ajunge campioni!

Până data viitoare, rămâneți cu urechile ciulite și picioarele pregătite pentru oricât fotbal mai vine! ⚽️


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.