Sursa poza: ExpressPress

"Șurubul și piulița" Scorului În Finala Champions League: Povestea Golului Mut

În satul nostru, cum e și pe marile stadioane ale lumii, se știe: când îți dai cu piciorul la minge cu talent, toți așteaptă să sari de bucurie de parcă ți-a dat babei cireașa din coșmar. Dar ce să vezi, la Parisul clubului PSG, Hakimi a deschis scorul într-un meci vital împotriva celor de la Inter, și nu a fluturat nici măcar o genă de fericire!

În plin camerele de filmat și ochii strâns legați de televizoare, ochii noștri de la birtul satului au văzut cum marocanul Achraf Hakimi a trimis mingea dincolo de linia porții, deschizând scorul ca și cum ar fi deschis ușa unui vecin băgăreț. Dar de bucurie? Nimic! Poți pune pariu că nici smântâna de pe plăcintă nu s-a lăsat așa nepăsată...

Cum ar spune baba ritualului de vrăji de la noi: "Un gol marcat cu un chip de piatră e ca o nuntă fără lăutari". Întrebări au răsărit imediat printre spectatorii înverșunați: "De ce nu râde flăcăul?", și-au dat coatele suporterii amețiți. "Poate și-o ține pe alta..."

Problema? Așa cum s-ar plânge omu' nostru când îi cade pruna din prun – politica neamurilor și loialitățile de-alde dinastie se întind de la sat la oraș! Se spune că, jucând împotriva fostului său club, Inter Milano, Hakimi n-a vrut să arate prea multă fandoseală din respect pentru ei.

Acum, să ne mai mire că s-au inventat expresii precum „tăcut ca Hakimi la gol”? Poate mai bine îi promitem o călătorie la cârciuma noastră să-i arătăm cum se țopăie veselie sinceră!

Așadar, să mai bârfească cineva că Hakimi n-are inimă! Are două! Doar că una a stat la finală, și una a rămas acasă, să păzească amintirile... Dar să nu ne abatem de la poveste: să vezi ce se mai întâmplă când îi va zice cineva că nu-i voie să mănânce murături în octombrie! Cum? Nu se leagă? Ei, așa e și cu fotbalul, o taină!