Sursa poza: ExpressPress

În timpurile moderne, limbajul cotidian surprinde prin transformări subtile dar semnificative. Pașnic, la coada unui supermarket, cuvinte precum „mulțu” înlocuiesc clasicul „mulțumesc”, iar răspunsuri ca „cu drag” devin alternativa informală la „cu plăcere”. Aceste schimbări aparent banale provoacă mirare și ridică semne de întrebare asupra evoluției stilurilor de comunicare în societatea contemporană din România. Dar de unde provine această renaștere a limbajului și ce ne dezvăluie ea despre cultura noastră?

Generația Z și codul corporatist al limbajului

Rodica Zafiu, un respectat lingvist român, descrie această tendință ca fiind parte a unui „limbaj corporatist”. Ea observă cum expresii motivaționale din cărțile de dezvoltare personală, precum „trăiește ca și cum ai trăi ultima zi” sau „fii cea mai bună versiune a ta”, au intrat în dialogurile cotidiene. Zafiu sugerează că aceste formule infuzează conversatiile cu un optimism forțat, oglindind anxietatea celor tineri care navighează printr-o societate în continuă schimbare. Presiunea socială de a fi motivat constant indică o adaptare la un mediu în care succesul personal depinde de versatilitatea și capacitatea de a te reinventa.

Fenomenul „Gen” și influența globalizării

În ceea ce privește tinerii de astăzi, o schimbare semnificativă este înmulțirea folosirii termenului „gen” ca să puncteze idei neclare, similar cu „like” în engleza americană. Zafiu subliniază că aceasta nu este o tendință autohtonă, ci un fenomen global, regăsit și în limbi precum franceza („genre”) și italiana („tipo”). Acest lucru evidențiază nu doar influențele culturale globale asupra economiei și artei, ci și asupra modului în care comunicăm, tinerii de pretutindeni adoptând tipare asemănătoare prin social media și cultura pop.

„Cu drag” – din sfera personală spre public

Expresia „cu drag” pare să fi fost împrumutată din formulele epistolare și adaptată pentru interacțiunile de zi cu zi, aducând un strop de căldură și personalitate în interacțiunile cu necunoscuți. De altfel, Zafiu recunoaște că deși inițial a avut rețineri față de aceasta formulă de politețe, a început să o considere firească și să o utilizeze în propriile conversații.

„Mulțu” și dorința de informalitate

Varianta trunchiată „mulțu” reprezintă mai mult decât o simplificare, ci o subtilă formă de revoluție lingvistică. Zafiu explică faptul că formulele de politețe sunt naturale și supuse schimbării. Ele se adaptează și se succed, căci riscă să devină clișee. Astfel, „mulțu” simbolizează o preferință pentru o manieră de comunicare mai directă și autentică, chiar și față de necunoscuți.

Milenialii și codurile lor scurte: de la „obo” la „plicti”

Milenialii și-au adus, de asemenea, contribuțiile lor la această moștenire lingvistică, prin expresii scurtate ca „obo”, „plicti” sau „gospo”. Această generație, crescută în perioada de tranziție post-comunistă, pare să fi creat aceste abrevieri ca o modalitate de a contracara rigiditatea propriei copilării în fața limbajului oficial.

Evoluția limbajului prin prisma noilor generații

Aceste evoluții nu sunt doar trenduri trecătoare, ci reflexii ale unei schimbări mai profunde în mentalitatea și comportamentele sociale actuale. Astfel, adoptarea unui limbaj mai informal și influențele culturale globale arată că România rămâne bine ancorată în curentele internaționale. Dorința de scurtare și adaptare a frazeologiei clasice se leagă de ritmul alert al societății moderne și de practica comunicării digitale unde eficiența și concizia sunt fundamentale.

În concluzie, aceste transformări nu fac decât să ilustreze vitalitatea limbii române, capacitatea ei de adaptare și de a reflecta dinamica schimbărilor sociale și culturale. Acceptând și integrând aceste schimbări, recunoaștem forța evolutivă ce caracterizează limbajul, ca o trăsătură definitorie a dezvoltării comunității. Așa că, data viitoare când auziți un „mulțu” sau „cu drag” care vă întâmpină, gândiți-vă că sunteți martorul unui moment de transformare istorică.