FRF impune o amendă de 50.000 de euro cluburilor care nu eliberează jucători convocați! Decizie fermă în urma unui caz recent.

FRF impune o amendă de 50.000 de euro cluburilor care nu eliberează jucători convocați! Decizie fermă în urma unui caz recent. Sursa poza: ExpressPress

Se spune că totul ar fi trebuit să fie lapte și miere la Federația Română de Fotbal (FRF), dar uite că au dat de laptele prins. Un jucător a spus „pas” unei convocări la echipa națională, și FRF a rămas fără chef de înghețată. Cum să rezolve problema? Cu o amendă de 50.000 de euro, cât să-l doară în suflet pe orice club ce îndrăznește să se împiedice în drum spre echipa națională.

Ce face FRF când nu-i convine ceva? Păi, pune mâna pe ciocan și fixează regula: cine nu dă drumul la „tricolor”, scoate portofelul. Că numai așa înțelege toată lumea că fotbalul e treabă serioasă. Din colțul nostru de lume, unde barza face popas, și unde auzim că un caz recent a declanșat iureșul amenzilor, răsună întrebarea: ce s-a întâmplat? Pare să fi fost o mică „neînțelegere” între un club și echipa națională, despre care acum toată lumea știe și nimeni nu spune cine-i „vinovatul”.

„Așa nu mai merge, să vină așezat în ordine fiecare la datoria sa națională,” spun lingușitorii din federație. „Echipa națională e sfântă, ca horinca de la nunți.” Un sătuc vesel ne asigură că FRF doar a vrut să clarifice, nu de alta, dar nu se poate ca ambițiile cluburilor să bată dorințele naționale.

Dacă o să vedem atacanți fugind pe teren cu buletinul în gură drept scuză sau cluburi căutând noi și inovative moduri de a-și pierde banii, vom ști de ce. Poate că pe viitor o să auzim și de oferte de Black Friday special pentru amenzi sau de cluburi care lansează „abonamente sezoniere” la amenzi. Cine știe? Cert e că altădată să ne așteptăm la noi și noi peripeții, că doar fotbalul nu se poate fără nici puțin spectacol în afara terenului. 🏆⚽‍‍


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.