Fericirea maximă trăită după victoria Universității Craiova contra Istanbul Bașakșehir 3-1 și calificarea istorică în UEFA Conference League!

Fericirea maximă trăită după victoria Universității Craiova contra Istanbul Bașakșehir 3-1 și calificarea istorică în UEFA Conference League! Sursa poza: ExpressPress

"Cicâldău, Regele Craiovei: Bucuria mai Mare ca Trocul în Piață"

De la cântece inspide la povești cu mingea, n-am mai văzut Craiova în sărbătoare de când a nins în august.

Tinerelul nostru, Alex Cicâldău, a fost eroul local al serii trecute, aducând valuri de bucurie pe Stadionul Ion Oblemenco și nu doar din cauze aleatorii. Încă odată, Craiova se vede în faza ligii de la UEFA Conference League, iar de vină e nimeni altul decât băiatul nostru viteaz.

"Am pus piciorul pe minge și jocul s-a schimbat mai rapid decât prețul la semințe în piață", a declarat Cicâldău, cu barba mai alunecoasă decât picioarele sale pe gazon. Revenind fără frică în fața celor de la Istanbul Bașakșehir, Alex a continuat seria de performanțe în care sacada trofee ca pușculița unui copil isteț.

Se zvonește, deși nu e confirmat, că antrenorul Craiovei, un bun cunoscător al tacticii "dă mingea lui Alex", și-a pus o speranță nesperată în picioarele lui Cicâldău. "Acum că ne-am calificat, cred că voi avea liniște și în vis", susține Cicâldău cu ochii vezi de un vis al Cupei Familiale.

Și ce urmează după această victorie? Poate un drum în finală sau măcar o seară de neuitat la cârciuma din sat. Un lucru e sigur: Craiova și-a găsit noul subiect de discuție pentru babele din fața blocului și pentru copiii care își rup hainele jucând fotbal pe ulițe. Căci în crai a lui Alex, orice e posibil, fie că soarele strălucește sau căruța se ridică. Bravo, Alex, să ni te duci la mai mare!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.