A fala străzilor nu te cruță: Monumentul iubirii pierdute la locul crimei pasionale

Dragii mei cititori, să vă țineți bine pălăriile și trestiile pentru că avem o poveste de spus care ar face și o Vrăjitoare să transpire. În satul nostru unde nimic nu scapă ochiului vigilent al babei Dancuța, tragediile au și ele un mod al lor de a deveni un spectacol de drum. De parcă nu ar fi fost destulă agitație cu ce mai face Vasile cu motorul său tunat, acum avem un colț de stradă care râde și plânge în același timp.

Accidentul fatal al tinerei de 23 de ani, Teodora Marcu, lasă, din nefericire, o amprentă comemorativă în centrul nostru. Povestea e așa: fostul ei iubit, cu nervii la 220V, și-a făcut apariția ca un nor negru într-o zi senină și a decis că drama e mai bună când se joacă live. O tragedie atât de teatrală că și Stelele să fie invidioase, consumată sub privirile uluite ale trecătorilor ce-au rămas să-și mănânce mărul de dimineață fără să mai știe cum să își continue ziua.

„E clar, dragostea nu se stinge cu una, cu două! Trebuia musai să facă și el un gest 'remarcabil',” ar spune Nea Mitică, expert local în tot ce înseamnă iubire și farfurii sparte. Chiar și Maricica de la brutărie, specialistă în gogoși și bârfe, ar pune două mâini în sân să sublinieze: „Doamne, feri de așa iubit, mai bine prieteni cu dracu'!”

Ce-i poate învăța povestea asta pe ai noștri e că poate dragostea ar trebui să fie mai puțin cu cartușe și mai mult cu cârpe în urechi, să nu auzi furtuni. Acum, străduța noastră are și ea un pom înflorit de amintiri și regrete, unde trecătorii, în drumul lor grăbit spre mahala, poposesc să pună o floare și o lacrimă.

Dar stați pe aproape, căci mâine s-ar putea să descoperim că animalele de la zoo văd viitorul sau că Ionel cu chitara lui a doborât recordul la stat cu degetele-n iazul alambicit. Aici, la GlasulFierbintului, nu ne plictisim, mai ales când viața se joacă de-a drama pe asfalturile noastre prăfuite.