Eroul povestește confruntarea tensionată și replica memorabilă Le-am zis să tacă!

Eroul povestește confruntarea tensionată și replica memorabilă Le-am zis să tacă! Sursa poza: ExpressPress

Duminica trecută s-a făcut din nou istorie pe stadionul din sat, sau cel puțin așa se înțelege din relatările pitorești ale lui Vitanul, mândrul nostru dinamovist.

Băieții de la Dinamo, înarmați cu speranță și câteva șuturi bine plasate, au reușit să învingă eternii lor rivali de la FCSB cu scorul strâns de 4-3. A fost așa o vâlvă prin sat, că și găinile vecinului Petrică au cotcodăcit cu accent de galerie.

Din Vestiar Până În Vârful Dealului: Vocile Curajoase Ale Dinamovistilor

Printre aburii de după meci, Vitanul, un ghiocel de pe banca Dinamo, și-a amintit cu emoție și oarecare teatralitate cum și-a scos pieptul în fața rivalilor: „Le-am zis să tacă, că n-au alta treabă decât să ne critice!”. Localnicii au confirmat că nici soția primarului nu s-a certat așa bine cu cea a șoferului de autobuz în ultima lună.

Se pare că victoria aceasta era așteptată de o viață, cel puțin așa zic statisticile satului. Într-o mișcare demnă de Oscaruri de la Holboca, dinamoviștii au dat niște declarații de parcă tocmai ar fi câștigat competiția de tăiat lemne la festivalul de toamnă.

Șușoteli De Mătuși și Predictii de Bătrâni

Nu ar fi o zi întreagă de fotbal fără previziunile moșului Grigore, care susține că această victorie din campionat e un semn de belșug și că mai urmează și alte succese pentru echipa de suflet. Pe de altă parte, tanti Florica, cu coșul de nuiele pe mână, prevede deja o criză de lipici pentru trofee: „Doar să aibă unde să le pună pe toate, săracii!”.

Și așa cum vorbește lumea, Dinamo, cu scuturile sale, pare să fi strălucit un pic mai tare duminica trecută. Până la următoarea victorie legendară, ne întrebăm: oare Petrică și-a calmat găinile?


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.