Sursa poza: ExpressPress

Un cuvânt lipsit de prezența în dicționarul limbii române a fost un adevărat puzzle pentru premierul Ilie Bolojan. Acest termen, utilizat frecvent în sudul României, este „mermeleală” și descrie o lucrare făcută de mântuială sau o păcăleală. Înțelegerea acestui concept i-a oferit premierului cheia pentru a explica tulburările economice din țară. Într-un interviu pentru Bloomberg, Bolojan a declarat că „mermeleala” a devenit o politică guvernamentală care însă și-a atins limitele și nu mai funcționează.

Mermelitul, sursa problemelor economice

Bolojan a identificat „mermelitul” ca fiind un catalizator aparent inofensiv dar de impact negativ asupra economiei naționale. Fără a învinui specific vreo persoană, premierul critică integrarea acestui concept în modul de guvernare, considerând că aceasta aduce deservicii profunde. El a relatat cum în anumite dialoguri cu organizații internaționale, reprezentanți ai guvernului sugerau să „mermească” discuțiile, adică să modifice faptele în favoarea lor: „Le spunem ce vor să audă, iar apoi facem cum ne convine nouă”, a povestit Bolojan.

Întrebându-se ce înseamnă exact această „mermelire”, răspunsul primit de premier a fost simplu: să spună una și să facă alta. Această practică s-a dovedit a fi contraproductivă, explică el, argumentând că e preferabil să se comunice deschis despre ce poate fi realizat efectiv și ce nu.

Impactul „mermelitului” asupra credibilității României

Ilie Bolojan subliniază că România și-a deteriorat reputația pe arena internațională din cauza acestor tactici de mermelire. El a oferit un exemplu elocvent: atunci când România declară un deficit pentru anul viitor, dar în realitate cifra este mult mai mare, Comisia Europeană își pierde încrederea. După câteva astfel de episoade, partenerii internaționali devin sceptici și precauti în relațiile cu România, a menționat premierul.

Restabilirea încrederii prin onestitate

Pentru a recâștiga credibilitatea internațională, Bolojan militează pentru transparență și onestitate. Premierul subliniază că trebuie să se admită deschis când ceva nu poate fi realizat și să se ofere motive clare pentru aceste limitări. „Inspirația pentru soluții trebuie să pornească dintr-un dialog sincer, care să construiască încredere și predictibilitate”, a concluzionat el.

Această schimbare de atitudine, reflectată în coerența deciziilor și respectul față de parteneri, ar putea deveni un nou punct de plecare pentru România pe scena internațională. „Consecvența și respectarea angajamentelor sunt esențiale pentru a restabili credibilitatea și pentru a asigura o colaborare de durată cu partenerii noștri străini,” a declarat Bolojan, văzând în acestea cheia unei revitalizări economice și politice durabile.