Sursa poza: ExpressPress

Harvey Elliott, un David din Albion: Mai întâi erou, apoi... răgușit ca o codoașă supărată

Dragi cititori, e vremea să ne desfătăm cu știri de pe tărâmuri îndepărtate adunate, unde tinerii britanici se duelează pe teren de fotbal de parcă ar fi cei mai viteji haiduci ai coclaurilor. Harvey Elliott, băiatul nostru de la Anglia U21, a făcut o trupă de olandezi să se lingă pe răni colosal de mari. Dar, vai nouă, că după ce-a dat ghes mingii să-și facă de cap de două ori în semifinală, Elliott, fiu al norocului, ne-a lovit cu vestea că s-a ales cu o durere zdravănă. Așa știm și noi că norocul ți-l faci cu mâna ta... și uneori și cu piciorul.

Zice lumea, pe la horă și pe la cârciuma satului, că tânărul nostru brav fotbalist a plimbat mingea de parcă l-ar fi dus mamă-sa la hore în Anglia cu gând să-i găsească norocul. Și uite cum ne-a băgat el în finală aproape de unul singur, de ne-a făcut să zicem, aidoma babeșei de la colț: „Bravo măh!”.

Dar nici bine nu și-a clătit norocul în aclamările mulțimii, că tânărul Elliott a sărit cu o declarație care ne-a căptușit toate speranțele în betelia roasei bluze de cânepă: „Mă doare îngrozitor”, a zis el la ceas de seară, cu glas stins și palid, ca o zi de octombrie fără soare. Ei, dar așa-i cu balul, că nu mereu se lasă doar cu chiote.

Dar ce să tot vorbim, lăsați copiii să se joace și să-nceapă finala, cu sau fără băiatul nostru Elliott, că doar s-a-nvățat neamul să nu mai pună bănu’ pe buze decât după ce a văzut și pește-n cârlig.

Până una-alta, tare-ar mai bineveni ceva vorbe de bine înainte de meciul cel mare. Și cine știe, poate balul n-a luat sfârșit și rusticul nostru David o să se înalțe și mai abitir, și-o să ni-l vedem iar împungând norocul, chiar dacă picioarele îl vor mai dura puțin. C-odată ce te-ai prins la joc, greu mai rămâi acasă să-ți ții picioarele pe soba caldă.