Sursa poza: ExpressPress

Recenta decizie a Parlamentului European de a duce în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) regulamentul SAFE, susținut de Consiliul Uniunii Europene, marchează un moment de tensiune profundă în sânul instituțiilor europene. Prin acest pas, Parlamentul vizează să anuleze un cadru legislativ perceput ca subminant pentru legitimitatea democratică, întrucât SAFE permite accesarea unui fond de 150 de miliarde de euro dedicat planului ReARM Readiness 2030, fără ca Parlamentul să aibă un cuvânt esențial în decizia finală.

Miza regulamentului SAFE

Successor al inițiativei Support to Armed Forces Equipment (SAFE), acest regulament a fost gândit pentru a oferi statelor membre cadrul necesar să investească rapid și eficient în echipamente militare europene. Principalul său scop este facilitarea accesului la fonduri și împrumuturi destinate creșterii capacităților de apărare, inclusiv prin sprijinirea țărilor afectate de conflicte, așa cum este cazul Ucrainei.

Împotriva acestui model de finanțare, Parlamentul European argumentează că Comisia Europeană a utilizat în mod impropriu articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o clauză rezervată pentru situații urgente, cum ar fi crizele energetice sau sanitare, nu pentru inițiative strategice pe termen lung.

Justificarea contestării

Parlamentul European susține cu tărie faptul că SAFE, deși ar avea potențialul să stabilizeze și să intensifice capacitățile defensive ale Uniunii, a fost aprobat folosind o bază legislativă contestabilă. Specialiștii juridici din cadrul Parlamentului insistă că bypassarea procesului legislativ standard subminează principiile democratice fundamentale, afectând rolul Parlamentului ca gardian al acestor valori.

În acest context, Comisia Europeană s-a apărat, folosind crizatreci în Europa de Est și alte presiuni externe pentru a justifica aprobarea rapidă a regulamentului printr-o procedură accelerată.

Reacții și implicații

Decizia contestării regulamentului în instanță a declanșat diverse reacții din partea statelor membre. De exemplu, Germania și Franța susțin regulamentul SAFE, argumentând necesitatea unei reacții rapide și coordinate la amenințările externe. În schimb, țările nordice, precum Suedia și Danemarca, sunt preocupate de lipsa de transparență și control democratic pe care utilizarea articolului 122 o impune. În Europa de Est, statele sunt într-o poziție ambivalentă: ele susțin nevoia de întărire militară, dar sunt îngrijorate de potențialele întârzieri cauzate de acest conflict juridic.

Pe termen scurt, blocarea accesului la acest fond poate împiedica achizițiile urgente de echipamente militare, însă pe termen lung, SAFE promite să fortifice autonomia strategică a Uniunii Europene și să reduce dependența de importurile externe.

Perspectivele deciziei CJUE

Curtea de Justiție va avea un rol esențial în a dicta viitoarele linii directoare ale finanțării europene strategice. Posibilitățile includ: anularea regulamentului, menținerea acestuia sau crearea unui compromis între diferitele instituții. Decizia CJUE va stabili precedentul de utilizare a articolului 122 TFUE pentru proiectele financiare de amploare și va defini clar limitele puterilor executive și legislative ale Uniunii.

Înțelegerea riscurilor și beneficiilor

Disputa juridică în jurul SAFE nu este doar o simplă neînțelegere procedurală. Este, în esență, o provocare privind echilibrul între instituțiile Uniunii Europene. Rezultatul acesteia va fi determinat nu doar în termeni de legalitate, ci va avea un impact larg asupra modului în care Uniunea răspunde provocărilor externe și definirea unui model eficace de cooperare în domeniul apărării. Această situație subliniază importanța echilibrului de putere și necesitatea unei colaborări mai intense între instituțiile de conducere ale Uniunii Europene pentru a asigura o apărare europeană solidă și eficientă.