Decizia impresionantă a conducerii cormoranilor pentru a onora memoria iubitului portughez

Decizia impresionantă a conducerii cormoranilor pentru a onora memoria iubitului portughez Sursa poza: ExpressPress

De la Firicel, corespondentul gazetei GlasulFierbintului

În vreme ce satele noastre au un talent aparte în a țese povești și a crea legendă din vreo jumătate de adevăr, se pare că orașele mari nu se lasă mai prejos. Iată că în orașul de cealaltă parte a Canalului, Liverpool a decis să-i cinstească memoria lui Diogo Jota, tânărul fotbalist portughez care ne-a părăsit la 28 de ani, cu o reverență cormorană mai puțin obișnuită. Așteptați-vă la biserici, parastase și pomeni, dar pe stil britanic!

La Liverpool, povestea stă în picioare

Oficialii din capitala muzicii, în frunte cu diriguitorii echipei din orășelul cu cormorani, au găsit o cale să sădească pentru eternitate amintirea lui Jota tocmai pentru că sufletul său s-a lipit de inimile suporterilor și ale colegilor. Zice-se că au numit un scaun special, de unde se presupune că sufletul său privește mereu meciurile — un fel de "tribună de onoare eternă". Nici la noi la căminul cultural nu găsești așa ceva!

Vocea poporului și glasul cormoranului

"Gura lor, vorbirea lor!", s-ar zice, dar în citadelă se aud murmurând glasuri de suporteri: "Băi, n-am mai văzut așa ceva de la Beatles încoace!" și "Pacă frișcă la pachet cu fotbal!". Doar la mama mândrei la poartă îți mai sapi un loc așa... glumea cineva. Dar serios vorbind, se pare că dragostea pentru Diogo Jota rămâne nestinsă, și pe bună dreptate. Doar așa se face că, chiar și dincolo de viață, mai jucăm un meci în extra-timp!

Mementouri și amintiri de neuitat

Oficialii clubului se pare că nu contenesc din a-și arăta talentul dramaturgic: un colț dedicat memoriei sale și o serie de evenimente care să aducă mereu zâmbetul pe buze și inima la loc. Cu siguranță, și morții din cimitirele noastre ar zâmbi la așa spectacol de povestit.

Ei bine, povestea continuă, iar prin cotloanele stadionului se mai vehiculează că, la următorul meci, cerul va deveni roșu, doar de dragul lui Jota! Bine, la astea suntem mai buni noi, românii, dar englezii au ce învăța de la satul nostru. Că tot se apropie meciurile decisive... să fie cu noroc și cu cântec, zic! 🐦


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.