Tragic TVR: La Funeraliile din Argeș, Părinții Stefi și Ștefan Nu Permit Nici O Lacrimă Uscată

În acest episod zguduitor din Argeș, barometrul de durere colectivă a sărit la ceruri mai ceva decât prețul la ceapă. Comunitățile din Lerești, Stoenești și Câmpulung sunt în doliu după ce amicii noștri, patru tineri cu toată viața-n față, au fost smulși de pe meleagurile noastre în urma unui accident auto mai șocant decât o ședință de consiliu local.

Babele satului și brânzeturile de la bufet

Cum să nu se strângă lumea ca la târg, să-și povestească durerea și să mai scape de-o lacrimă între două povești despre anii '80, c-apoi e lesne să plângă și pământul. "Nu că mai văzusem noi așa ceva de la război încoace," spune tanti Mărioara, campioana satului la povești și informații de la marginea șanțului. Brânza îi stă în farfurie, neclintită, ca sufletele celor pe care îi regreta.

Basme de jale și decizii de-a dreptul

Familiile celor doi, Ștefania și Ștefan, două lumini apuse prea devreme, au decis ceva mai curajos decât zdrobirea nucilor pentru cozonac - să transfigureze durerea în ceva mai mare decât viața: funeralii demne de regii din povești. Se spune că nimeni nu va pleca de acolo fără să arunce o floare sau, mai chipeș, o vorbă bună pentru sufletul celor plecați.

"Las' că îți ținem noi memoria vie"

Tot satul, de la mic la mare, pare să-și fi găsit misiunea: să nu lase nimic uitat. Se zvonește, în surdină ce-i drept, că un monument sau măcar o plăcuță ar putea aduce lumina revenirii amintirii între cei care, pășind poate pe drumul acela, vor ofta ca la fumul de grătar.

Dar stați, stați să vedeți, că-n ședința de murgă, vecinii zic că poate-poate și Sfatul Celor Bătrâni va da o mână de ajutor. Până atunci însă, noi să ne ținem batistele aproape și lacrimile cursive, în așteptarea altor știri călduțe de la noi din sat, mai tragi-comice ca niciodată. Că de unde nu-i râs, e... bine, deja știți restul.