Sursa poza: ExpressPress

Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat recent României să reevalueze modul de impozitare a pensiilor, vizând reforme care ar putea reduce veniturile pensionarilor. Analizând situația economică actuală, FMI sugerează că ar trebui introduse contribuții suplimentare pentru asigurările de sănătate la pensii, măsură ce nu este încă implementată.

Scenarii avute în vedere

Propunerile FMI se aliniază cu preocupările noului guvern privind corecția pensiilor și salariilor din sectorul bugetar. În special, se discută despre taxarea mai accentuată a pensiilor mari, deși nu s-a definit clar ce nivel ar reprezenta un prag de impozitare ridicat. Președintele Nicușor Dan sugerează că pensiile care depășesc 10.000 lei pot fi considerate mari, dar acest criteriu nu este încă oficial. FMI a indicat că fie contribuțiile la pensii ar trebui să fie nedeductibile, fie veniturile din pensii să fie mai intens impozitate, dar detaliile rămân oarecum vagi.

Starea curentă a impozitării pensiilor

În prezent, pensionarii cu venituri sub 3.000 lei nu plătesc impozit pe pensii. Cu toate acestea, începând cu octombrie 2024, toate pensiile peste acest prag vor fi supuse impozitării pentru suma care depășește 3.000 lei. De exemplu, pentru o pensie de 4.467 lei, beneficiarul ar plăti un impozit de 146,7 lei pe lună, după formula actuală, conform informațiilor de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Posibile direcții de impozitare

FMI a examinat mai multe opțiuni, cum ar fi impozitarea tuturor pensiilor, inclusiv a celor sub 3.000 lei, creșterea cotelor de impozit pentru veniturile peste 3.000 lei și introducerea unui sistem de impozitare progresiv. Totuși, varianta de impozitare progresivă este considerată improbabilă, având în vedere obiecțiile Curții Constituționale.

Impactul financiar pentru pensionari

Modificările sugerate ar putea afecta semnificativ circa 2 milioane de pensionari. Se discută despre impunerea unei Contribuții de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) de 10% pe diferența dintre pensie și un prag stabilit de guvern, fie 2.500, fie 3.000 lei. Dacă acest prag este fixat la 2.500 lei, un pensionar cu o pensie de 3.000 lei ar achita 50 lei lunar drept CASS. Totuși, decizia finală privind aceste măsuri nu a fost încă luată, partidele negociante neajungând încă la un consens.

Concluzie

Aceste recomandări vin pe fondul unui deficit bugetar semnificativ de 9%, ceea ce impune guvernului măsuri de reducere a cheltuielilor cu 30 de miliarde de lei până la sfârșitul anului. Pensionarii sunt în centrul acestor schimbări, impactul asupra veniturilor lor depinzând de deciziile finale pe care le va adopta guvernul.

În concluzie, schimbările propuse de FMI privind impozitarea pensiilor urmăresc atât echilibrarea bugetară, cât și adaptarea sistemului de pensii la cerințele economice actuale. Rămâne de văzut cum vor reuși autoritățile să gestioneze acest echilibru delicat.