Sursa poza: ExpressPress

Cum A Ajuns Gazza de la Glorie la Lacrimi: O Poveste Cu De toate Și Puțin Alcool

Babele din sat șoptesc despre Paul Gascoigne de parcă ar fi noul Moș Crăciun care, în loc să le livreze cadouri, le servește cu povești de groază din tineretul lui agitat. Căci da, dragilor, fostul fotbalist celebrat de toți și aplaudat de toată suflarea are acum grijă să își povestească aventurile nu la radio, ci cu lacrimi în ochi, amintindu-ne că viața nu vine doar cu pase perfecte, ci și cu câteva „cartonașe roșii” personale.

De la Strălucire pe Teren la Taverna Vieții

Legendarul mijlocaș care lăsa adversarii cu gura căscată prin driblingurile sale, a trecut prin cele mai negre zile la masa cu pahare, fiind înconjurat de o „echipă” de demoni pe nume Dependență de Alcool și Traumă Emotivă. Ba mai mult, omul nostru nu s-a ferit să izbucnească în plâns, așa cum poate mai făcea doar când pierdea meciurile importante, de această dată dezvăluind iadul personal al războiului său cu băutura.

„Dacă fotbalul a fost piesa de rezistență a carierei mele, dragostea pentru sticlă a fost hardughia ce mi-a pus capac tuturor viselor”, ar fi spus cel care odinioară ridica tribunele în picioare.

O Salvare Venită cu Sfântul Duh

Dar hai să vedem și partea bună, căci nici povestea asta nu putea să fie un roman de groază din scoarță în scoarță. Se pare că salvarea a venit din partea unui binefăcător neașteptat. „Cine m-ar fi crezut că o să-mi vină mintea la cap după ce am văzut un înger plin de curaj care mi-a spus că pot să înving în sfârșit acest monstru?”, povestește Gascoigne printr-un zâmbet care îmi amintește de retrezirea naturii după o iarnă grea.

Sfârșitul Povestii, Sau Poate Nu?

Așa-i în viață, căci fostul nostru mijlocaș nu se lasă cu una, cu două. De la goluri spectaculoase la meciuri grele cu necazurile, Gazza ne dovedește că nimic nu-i imposibil. Și cum satul nostru iubește știrile picante, cine știe ce ne mai rezervă Paul al nostru în episodul următor? Poate se apucă de cultivat pepeni...căci la fotbal nu se mai întoarce. Ei bine, numai viitorul (sau poate un proxenet de vinuri bune) ne va spune!