Sursa poza: ExpressPress

Tensiunile din regiunea Mării Negre s-au accentuat, având în vedere planurile lui Vladimir Putin de a-și extinde influența și controlul asupra acestei zone strategice. Miza? Coridorul Mijlociu, un important traseu comercial care ocolește Rusia și trece și prin România. Acest coridor promite să transforme dinamica economică globală, iar Rusia privește cu îngrijorare această dezvoltare.

Turcia și geostrategia din Marea Neagră

Turcia, având un rol crucial în discuțiile privind resursele și infrastructura din Marea Neagră, colaborează strâns cu partenerii săi regionali în vederea negocierilor axate pe dezvoltarea și utilizarea resurselor de gaze naturale. Aceasta aduce oportunități economice semnificative pentru țările implicate, dar Rusia urmărește să împiedice astfel de progrese care îi subminează interesele tradiționale.

În contextul sancțiunilor internaționale care afectează Rusia și al perturbărilor în comerțul maritim, țara lui Putin vede în Coridorul Mijlociu o amenințare majoră. Această rută, care trece prin Asia Centrală și Caucazul de Sud pentru a ajunge în UE, ar putea diminua drastic importanța Rusiei în transportul terestru.

Coridorul Mijlociu: O oportunitate pentru Europa și Asia

Coridorul Mijlociu reprezintă un traseu de transport important, care începe din China și ajunge în Europa, trecând prin Marea Caspică. Dezvoltarea sa a fost una dintre temele centrale discutate la cel de-al 8-lea Congres Internațional Blue Black Sea din Istanbul, unde participanți din diverse sectoare au adus în discuție energie, sustenabilitate și securitate regională.

Turcia este un jucător esențial în Avansarea Cooperării Economice la Marea Neagră (CEMN), fiind implicată în proiecte care vizează nu doar infrastructura, ci și cooperarea regională extinsă. Lazăr Comănescu, secretarul general al CEMN, subliniază importanța strategică a Mării Negre, care leagă trei continente – Europa, Asia și Orientul Mijlociu.

Implicațiile pentru Rusia și Occident

În timp ce Rusia a profitat de Coridorul Nordic, ce traversează teritoriul său, tensiunile geopolitice din regiune au făcut această rută mai puțin atractivă. Coridorul Mijlociu, alternativă viabilă și necontrolată de Rusia, poate micșora distanța de tranzit cu mii de kilometri, devenind atractiv pentru țările dornice să reducă dependența de Rusia.

Georgia joacă un rol vital prin porturile ei la Marea Neagră, cum ar fi Poti și Batumi, esențiale pentru funcționarea Coridorului Mijlociu. Colaborările cu Azerbaidjanul și Kazahstanul pentru dezvoltarea infrastructurii maritime continuă să crească.

Deși discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia se concentrează pe teritoriile ocupate, obiectivul strategic real al lui Putin pare să fie obținerea controlului asupra Mării Negre și a rutelor comerciale ce o străbat. Această orientare nu doar că tensionează relațiile cu țările din zonă, inclusiv România, dar poate implica și NATO într-un conflict mai extins.

Pentru Kremlin, controlul asupra Mării Negre și asupra rutelor economice adiacente reprezintă o prioritate, iar planurile de expansiune ale lui Putin pot duce la complicarea situației geopolitice din regiune. Peisajul geopolitic al Europei de Est continuă să fie trasat de aceste dinamici, iar stabilitatea sa depinde de cooperarea și strategia multilaterală a țărilor implicate.