Contractul așteptat joi. Ce pași urmează pentru antrenorul român într-o Italie în schimbare?

Contractul așteptat joi. Ce pași urmează pentru antrenorul român într-o Italie în schimbare? Sursa poza: ExpressPress

Chivu și Acordul Fermecat: Îndoieli, Interviuri și Miorițe în Italia

În timp ce Italia încinge grătarele și bârfele, Cristi Chivu pare să-și găsească o cale directă spre Olimpul antrenorilor printr-un contract ce-l cheamă la bătălii pe banca lui Inter. Așadar, râde gura satului: va mai face el vreo scamatorie, sau doar semnează pe linia punctată?

Pe meleagurile unde pastele fac legea, se zvonește că Inter ar avea în plan să-și reîmprospăteze trupele antrenoriale cu o figură nouă, nici mai mult nici mai puțin decât stindardul nostru mioritic de fotbal, Cristi Chivu. Surse neconfirmate, dar cât se poate de încrezătoare, susțin că semnătura e la fel de aproape ca roșiile noastre de bulgărele de sare.

„Cristi al nostru a arătat că poate să transforme până și eventualele înfrângeri în mici victorii”, povestește domnul Costel de la poarta stadionului nostru imaginar. „Pe vremea mea, când mergeam după vacă, Chivu era la apăratul porții, nici brânza nu ne scăpa de el!”

Conversațiile din cafenelele peninsulare sunt pline de entuziasm și așteptare – aproape că poți tăia tensiunea cu o furculiță de spaghetti. Ceea ce e cert, e că vara tehnicienilor a început și, cum se mișcă norii de pe cerul lui Inter, nu ne-ar mira să vedem și un curcubeu în culorile noastre naționale.

Cine știe, poate că într-o bună zi îl vom vedea pe Chivu conducând echipa în triumf pe sub Arcul de Triumf de la noi din sat, unde marii antrenori își scriu poveștile direct pe carnețelele baciilor de la munte. Rămâneți aproape cu urechile ciulite la răsuflata vreunei vaci care poate ne șoptește ceva de dinainte de scrierea acestei epopei în aer italian!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.