Comasarea primăriilor: ce se poate schimba pentru comunități
Discuția despre reforma administrativ-teritorială a României a primit luni, 9 noiembrie 2026, primele cifre concrete. Grupul PSD coordonat de Dragoș Benea analizează comasarea comunelor mici, schimbarea statutului unor orașe și reducerea numărului de județe. Pentru cetățeni, întrebarea importantă nu este doar câte instituții vor rămâne, ci cât de ușor vor putea ajunge la ele.
Proiectul se află la început. Nu există o hartă finală, o listă de localități sau o lege adoptată. Actualele primării funcționează în continuare, iar aleșii locali ar urma să își încheie mandatele în 2028.
Economii administrative, dar și distanțe mai mari
PSD lucrează cu trei scenarii pentru comune: praguri de 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori. În varianta de 3.000, între 15.000 și 18.000 de poziții de primar, viceprimar și consilier local ar putea fi eliminate. O relatare Radio România Actualități indică aproximativ 1.500 de unități administrativ-teritoriale vizate și posibilitatea înjumătățirii numărului de primării.
Reducerea funcțiilor poate diminua cheltuielile administrative. Totuși, o economie contabilă nu este suficientă dacă locuitorii trebuie să parcurgă zeci de kilometri pentru acte, ajutoare sociale sau relația cu administrația fiscală. Tocmai de aceea, conectivitatea și accesibilitatea apar între criteriile anunțate de grupul de lucru.
Ce se întâmplă cu identitatea locală
Benea a precizat că pierderea personalității juridice a unei comune nu înseamnă ștergerea satelor de pe hartă. Numele localităților pot rămâne, chiar dacă primăria și consiliul local se mută într-o structură mai mare.
Rămâne însă problema reprezentării. Un consiliu mai mic, ales pentru o zonă mai întinsă, trebuie să ofere comunităților componente o voce reală. Viitoarea lege va trebui să explice cum sunt reprezentate satele, cum se distribuie investițiile și cine răspunde pentru serviciile locale.
Orașele și județele nu sunt exceptate
Peste 55% dintre orașe nu ar mai îndeplini pragul legal de 10.000 de locuitori, potrivit coordonatorului PSD. Unele pot fi alipite, altele pot reveni la statutul de comună. Discuția ajunge și la județe, dar partidul nu a prezentat câte ar trebui să rămână sau cum s-ar trasa limitele.
O asemenea schimbare ridică întrebări despre reședințe, spitale, transport județean, patrimoniu, datorii și personal. Fără aceste detalii, promisiunea de eficiență nu poate fi încă verificată.
Cum ar trebui măsurată reforma
Grupul anunță șase categorii de criterii: demografie, sustenabilitate economică, capacitate administrativă, conectivitate, acces la servicii și infrastructură publică. Comitete județene coordonate de prefecturi ar urma să adune datele, iar documentul este programat pentru luna martie.
Pentru comunități, evaluarea trebuie să fie publică și comparabilă. Veniturile și cheltuielile unei primării contează, dar la fel de importante sunt timpul până la un ghișeu, accesul la medic, școală, pompieri, apă sau transport. Consultarea nu poate rămâne o formalitate între instituții.
De reținut
- Reforma este o propunere în analiză, nu o decizie executorie.
- Sunt discutate comasări la nivel de comune, orașe și județe.
- Mandatele actuale ar continua până în 2028.
- Lista localităților și economiile exacte nu sunt încă publice.
- Accesul la servicii trebuie verificat înaintea oricărei comasări.
