Ocazia Călduță: Șofer din Bistrița Prizonier al Aventurilor Maternale

Într-o zi de marți fără de griji, un șofer din Bistrița, pe numele său de scenă Vasile Voiajorul, și-a văzut liniștea perturbată instantaneu de un trio imprevizibil: o tânără mamă și cei doi plozi ai ei se pare că au făcut din ocazie un adevărat test pentru nervi și amortizoare.

Dragi cititori ai gazetei noastre, imaginati-vă cum Vasile, un om simplu și serios, pornește senin către prăvălia de mezeluri a lui Ghiță pentru obișnuita lui doză de salam proaspăt. Dar cum se știe vorba „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, așa s-a întâmplat și cu Vasile. Pe marginea drumului s-au ivit Elvira, o mamă cu ochi de copil somnoros, și cei doi copilași ai ei care pozau sublim în niște figurine ciudate ale distracției supreme.

Cât ai zice „ocazie”, Vasile a tras pe dreapta, mai ales pentru că „na, tot suflet de om sunt și eu”, l-ar fi declarat ulterior prietenilor. Iar ceea ce a urmat a transformat dorința de ajutor într-o lecție elementară de supraviețuire și serenitate: copiii, mai energici decât bâzdâganii din cârciumă la orele mici ale dimineții, au început să jongleze cu butoanele lui Vasile ca și cum karma ar fi fost de vină pentru asemenea distracție.

„Auto-vioară de ocazie” sau cum mașina lui Vasile devine loc de joacă

„Știam că nu pot să las căruciorul în drum!”, a exclamat Vasile la finalul experimentului pe roți. Nervoși la început, copiii au descoperit rapid potențialul transformator al unei mașini vechi, iar Elvira nu l-a scutit pe Vasile de un duios cântecel de drum pentru a-l calma. Potrivit celor mai recente zvonuri, unii localnici ar fi văzut în mașina lui Vasile chiar și câțiva stropi de unt de arahide după festinul ad-hoc.

Ce să mai zici, prieteni? Până și Vasile, găsit uluit, a încuviințat un zâmbet timid și un oftat adânc dar liniștitor. Când Elvira i-a spus la sfârșit „Oricând te mai prind la ocazie, să știi că tot cu noi te refaci!”, Vasile, fără a-și mai găsi cuvintele, a replicat clasic cu „Da’ mai puneți și voi niște benzină, măcar de decență!”, spulberând aerul cu râsul său cam amar.

Așa să fie sfârșitul?

Așadar, dragii mei, când vedeți din umbră un șofer sărac cu duhul la ocazie, să știți că nimic nu e ce pare. Mai adaug totuși un strop de exclusivitate: am auzit că Vasile ar pregăti o lecție de apicultură improvizată pentru eventuali viitori pasageri. Așa că, feriți-vă să deveniți următoarea victimă binevoitoare a drumului comunal!