Sursa poza: ExpressPress

Președintele american Donald Trump a informat consilierii săi că a autorizat planuri de atac împotriva Iranului. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a decis să amâne orice acțiune militară iminentă, sperând că Teheranul va renunța la programul său nuclear, conform unor surse apropiate discuțiilor din administrația sa.

Susținerea Israelului și posibilele ținte

Trump și-a exprimat sprijinul ferm pentru Israel în contextul crescândei tensiuni cu Iranul. Printre posibilele ținte ale unui atac se numără complexul de îmbogățire a uraniului de la Fordow. Aceasta instalație, situată sub un munte, este una dintre cele mai bine fortificate din Iran și ar putea fi distrusă doar cu bombe extrem de puternice, potrivit specialiștilor militari.

Când a fost întrebat despre decizia finală cu privire la un atac, Trump a răspuns într-o manieră ambiguă, afirmând că decizia ar putea fi luată sau nu. Totuși, președintele a reiterat cererea sa de capitulare necondiționată din partea Iranului, subliniind că săptămâna viitoare va juca un rol crucial în evoluția situației.

Poziția fermă a liderilor și riscuri militare

În cadrul unei declarații la Biroul Oval, Trump a subliniat că nu dorește o implicare a Statelor Unite într-un război cu Iranul, dar este hotărât să împiedice Teheranul să obțină arme nucleare. El a afirmat că, în fața unei alegeri, securitatea nucleară este prioritară, susținând că „atunci când ești pus să alegi între război și prevenirea proliferării nucleare, trebuie să iei decizia corectă.”

Ca răspuns, Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a declarat că națiunea sa nu va ceda și a avertizat că orice acțiune militară din partea SUA va duce la „consecințe ireparabile”.

Consolidarea forțelor SUA în Orientul Mijlociu

Tensiunile cresc în Orientul Mijlociu, unde un al treilea distrugător al Marinei SUA a ajuns în Mediterană, iar un alt grup naval, condus de un portavion, se îndreaptă spre Marea Arabiei. Oficialii Pentagonului au declarat că aceste mișcări sunt de natură defensivă, dar recunosc că ele măresc capacitatea de reacție a Statelor Unite în fața unei potențiale escaladări.

Confruntările dintre Israel și Iran

Schimburile de focuri dintre forțele israeliene și iraniene continuă intens. Potrivit organizațiilor internaționale, numărul victimelor din Iran a trecut de 450, iar în Israel, peste 24 de persoane și-au pierdut viața din cauza atacurilor iraniene.

Israelul a lansat recent „Operațiunea Leu Răsărit”, mobilizând un număr semnificativ de avioane pentru a ataca locații nucleare și militare esențiale din Iran. Ca represalii, Iranul a ripostat cu sute de rachete balistice și drone îndreptate spre Israel, rezultând în pagube masive și pierderi de vieți omenești, inclusiv civili.

Reacțiile internaționale

G7 a făcut apel la reducerea tensiunilor, subliniind dreptul Israelului la autoapărare, dar și solicitând Iranului să renunțe la programul său nuclear. Uniunea Europeană, ONU și lideri mondiali au cerut soluții diplomatice pentru a preveni un conflict regional major. Țări precum Oman, Qatar și Arabia Saudită încearcă să intervină pentru a-l convinge pe Trump să exercite presiune asupra Israelului în vederea unui armistițiu.

În paralel, sunt planificate întâlniri diplomatice europene la Geneva, iar președintele rus Putin și-a oferit serviciile de mediere, propunând un compromis care implică acceptarea unui program nuclear civil iranian, în schimbul unor garanții de securitate pentru Israel.

Această situație tensionată trage un semnal de alarmă asupra echilibrului fragil din regiune și necesitatea unei abordări diplomatice sustenabile pentru a preveni un război major.