Sursa poza: ExpressPress

Armata Germaniei primește autorizație extinsă pentru doborârea dronelor-spion rusești și înființează o unitate dedicată

În contextul amenințărilor tot mai mari venite dinspre spațiul aerian, Germania a adoptat recent o serie de măsuri legislative care măresc competențele armatei în lupta împotriva dronelor neautorizate, în special cele cu potențial de spionaj, precum cele operate de Rusia. Această modificare legislativă reflectă o strategie de apărare aeriană modernizată, acționând rapid și eficient împotriva provocărilor tehnologice contemporane.

Noi reguli pentru protecția spațiului aerian german

Anterior, în Germania, combaterea dronelor fără autorizare era în sarcina exclusivă a poliției locale, iar intervenția militară era limitată strict la protejarea bazelor militare. Modificările recente din Legea privind securitatea aeriană permit acum statelor federale să solicite sprijinul armatei pentru neutralizarea amenințărilor aeriene, iar procedura de activare a forțelor militare a fost simplificată semnificativ. Consecința directă este accelerarea reacției și consolidarea apărării împotriva dronelor-spion.

Mai mult, Ministerul Apărării preia integral răspunderea deciziilor legate de operarea contra-dronelor, fără a mai fi nevoie de o coordonare prealabilă cu Ministerul de Interne. Pentru a crește descurajarea, noile prevederi includ și pedepse penale ce pot ajunge până la cinci ani de închisoare pentru cei care pătrund intenționat și ilegal în zonele de securitate aeroportuară, perturbând traficul aerian.

O unitate specializată pentru contracararea dronelor

În paralel cu aceste schimbări legislative, Germania anunță înființarea unei unități speciale în cadrul poliției federale, dedicată exclusiv combaterii dronelor. Această structură va fi alcătuită din aproximativ 130 de ofițeri cu pregătire specializată, pregătiți să răspundă prompt pe întreg teritoriul german.

Conform declarațiilor oficiale, modelul acestei unități se bazează pe experiența practică și tehnologică a unor țări precum Israel și Ucraina, recunoscute pentru eficiența lor în gestionarea amenințărilor avansate reprezentate de dronele inamice. În plus, pentru a susține aceste eforturi, bugetul alocat pentru anii 2025-2026 prevede o investiție de peste 100 de milioane de euro în tehnologii anti-drone: senzori avansați, sisteme de bruiaj și echipamente moderne de război electronic.

România, vulnerabilă la incursiunile aeriene rusești

Situația la granița de est a Europei, în special în România, riscă să se complice din cauza incursiunilor frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian. De la începutul războiului din Ucraina, astfel de aparate s-au „rătăcit” deseori pe teritoriul românesc, ceea ce pare a fi un test al capacității autorităților române de a reacționa.

Statul român a reacționat anul trecut prin autorizarea expresă a doborârii dronelor care intră ilegal în spațiul aerian național. În paralel, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis alerte RO-Alert pentru zonele din nordul județului Tulcea, de trei ori consecutiv, ca urmare a detectării unor zboruri suspecte. Totuși, piloții și echipele autorizate nu au ordonat doborârea acestor aparate până în prezent.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel către statele vecine să neutralizeze dronele ce zboară pe teritoriul Ucrainei pentru protejarea civililor, însă lipsa unor decizii concrete în această privință creează riscuri suplimentare.

Context și perspective de securitate

Anul trecut, serviciile germane au înregistrat peste 1.000 de zboruri suspecte cu drone în zone strategice precum baze militare, aeroporturi și infrastructuri esențiale, din care majoritatea erau atribuite spionajului rus. Acest val de activități ilegale a pus presiune asupra autorităților să găsească soluții rapide și eficiente pentru apărarea spațiului aerian.

Noile reglementări din Germania și crearea unității speciale anti-drone demonstrează o schimbare de paradigmă în modul în care țările europene învecinate cu conflictul din Ucraina își asigură securitatea. Deși România a făcut pași similari cu autorizarea oficială privind doborârea dronelor, situațiile recente arată că este nevoie în continuare de o coordonare intensă și de tehnologii adecvate pentru a face față provocărilor din ce în ce mai complexe.

În concluzie, atât Germania, cât și România, își consolidează sistemele de apărare aeriană prin legi și structuri specializate, pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina, semnalând o vigilență crescută față de noile forme de război hibrid și spionaj aerian.

Articol redactat în baza informațiilor publicate de expresspress.ro, cu accent pe noile măsuri ale Germaniei și problemele similare cu dronele rusești în România.