Antrenorul-trofeu la prima sa Cupă a României cu CFR Cluj!

Antrenorul-trofeu la prima sa Cupă a României cu CFR Cluj! Sursa poza: ExpressPress

„Dan Petrescu, Magnet de Trofee!”. Adi Mutu, cu Vorbe alese după Cupa României

Ei bine, dragilor, se pare că Dan Petrescu a ajuns să fie un adevărat magnet pentru trofee, iar CFR Cluj e fabrica unde se produc aceste suveniruri prețioase. Recent, la ridicare cortinei după Cupa României, nimeni altul decât Adrian Mutu a reușit să-l descrie pe Petrescu de parcă ar fi scris o poezie dedicată antrenorului.

Trofeele, Parfum de Victorie și Picoteala lui Petrescu

După ce ardelenii au sărbătorit cucerirea unui nou titlu – și nici nu-i de mirare cu atâția caltaboși și țuici în dotare – Mutu, un connaisseur în ale complimentelor, a ieșit la rampă cu o descriere ca la carte la adresa lui Dan Petrescu. „Omul e un adevărat trofeu pe două picioare,” a spus Mutu, de parcă Petrescu ar fi o statuetă de aur cu crampoane.

Se știe bine că CFR Cluj a fost într-o formă care-i face pe ceilalți să pară că joacă pe brânci, iar Petrescu nu doar că a coordonat echipa cu precizie, dar a și asigurat destule momente când adversarii s-au simțit ca la plimbare în parc – un parc întunecat, plin de jupuituri fotbalistice, desigur.

Viitorul Strălucește ca Becurile de pe Stadion

Adi Mutu nu s-a oprit doar la cuvinte mari. El a prezis, nici mai mult, nici mai puțin, că Petrescu e pe cale să transforme orice teren într-un podium pentru trofee. „Dacă îți tremură bocancii când te gândești la el ca adversar, probabil că e pentru că ești prea aproape de strălucirea cupelor și medaliilor,” a încheiat Mutu, cu un zâmbet șiret pe chip.

Așa că, stimați telespectatori ai gazetei noastre, aveți grijă, că iarba-i verde, mingea-i rotundă, și Petrescu-i mereu pregătit să mai adauge ceva în vitrina de trofee. Iar noi, cu ochii mari și zâmbetul pe buze, vom sta să vedem ce urmează pe scena romantică, à la Cluj-Napoca. Stați aproape, c-ați așteptat destul. Urmează alte aventuri pe iarba verde de acasă!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.