Sursa poza: ExpressPress

Amiralul Rob Bauer cere întărirea capacităților de apărare antiaeriană în Europa

Amiralul Rob Bauer, fost șef al Comitetului Militar al NATO, a subliniat într-un interviu pentru Die Welt importanța întăririi capabilităților de apărare ale Europei în fața unei posibile agresiuni rusești. În contextul în care rachetele iraniene constituie o amenințare actuală pentru Israel, Bauer a fost întrebat dacă Europa ar putea face față unor arme similare, dezvoltate de Rusia.

"Teoretic, Europa ar putea să se apere, însă avem nevoie să creștem stocurile de resurse și să îmbunătățim capacitățile tehnologice", a explicat Bauer. Aceste necesități și provocările strategice vor constitui tema principală a summitului NATO ce va avea loc la Haga, unde membrii alianței vor discuta o "listă de cumpărături" pentru a moderniza echipamentele.

Elemente de apărare antiaeriană ale României

În privința sistemelor de apărare antiaeriană, România are în dotare trei sistemele Patriot, unul fiind temporar donat Ucrainei, dar urmează să fie recuperat. Pe viitor, se preconizează achiziționarea altor trei astfel de sisteme. În plus, România dispune de 72 de tunuri antiaeriene Oerlikon importate din Elveția și de sisteme autopropulsate GEPARD, toate eficiente împotriva dronelor, deși numărul lor total nu depășește 100.

De asemenea, România deține opt sisteme de rachete sol-aer Hawk, achiziționate încă din 2004, care însă au fost doar parțial modernizate. În acest context, contraamiralul (r) Dr. Constantin Ciorobea a subliniat recent necesitatea de a suplimenta numărul de sisteme antiaeriene GEPARD pentru a întări capacitatea defensivă a țării.

Contextul mai larg al apărării NATO

Amiralul Bauer a subliniat că scopul principal al NATO este descurajarea și apărarea, este mult mai eficient, din punct de vedere al costurilor, să previi un conflict decât să-l porți. NATO își bazează planurile militare pe premisa unei reacții rapide în cazul unui atac, fiind pregătită să răspundă nu doar cu apărare aeriană, ci atacând și infrastructura de lansare a rachetelor în adâncimea teritoriului inamic.

Bauer a subliniat că nicio acțiune ofensivă nu ar putea fi inițiată fără un consens între toate statele membre NATO, ceea ce face improbabil un atac înainte de atac. Cu toate acestea, el a menționat și că, în prezent, amenințările nucleare ale Rusiei sunt mai mult retorice, iar un răspuns al NATO ar putea implica un atac convențional masiv, fără a escalada la un conflict nuclear.

În final, amiralul a arătat că președintele rus Vladimir Putin nu consideră NATO o amenințare imediată, evidențiind că, după ce Finlanda a aderat la alianță, nu s-a observat o mobilizare sporită a trupelor ruse la graniță. Bauer a subliniat că utilizarea armelor nucleare de către Rusia nu este acceptabilă și că aliații NATO sunt pregătiți să reacționeze eficient, în concordanță cu situația.

Concluzii

Cu toate că România are capacități de apărare antiaeriană considerate rezonabile, iar în condițiile moderne de război cerințele cresc, se subliniază necesitatea unei cooperări internaționale și a unui plan clar pentru a face față amenințărilor viitoare. Este clar că summitul de la Haga va fi crucial în definirea direcțiilor de întărire a securității în regiune, într-un context geopolitic tensionat.