Am încheiat sezonul epuizați mental și fizic

Am încheiat sezonul epuizați mental și fizic Sursa poza: ExpressPress

Kopic se Trage înapoi cu Fruntea Sus: "Oboseala, Singurul nostru Adversar”

Parcă nici nu s-a așternut bine praful pe mingea din ultimul meci, că Zeljko Kopic, antrenorul Dinamo, a ieșit la rampă cu declarații ce par să anunțe o poveste ca moștenirea lui Caragiale – „perseverare, domnule!”. Dinamo pleacă de la masă fără desert, după un 1-2 în colțul mesei împotriva Universității Craiova, și se așează pe locul șase ca să mai cugete la cele eterne și trecătoare.

Cum să nu îți vină să admirezi stoicismul lui Kopic? Nici n-a apucat bine să-și lase echipa să respire, că o și declară „epuizată mental și fizic”, de parcă sezonul ăsta ar fi fost o tură de maraton prin glod și frustrările din Divizia Plătită. Kopic rămâne totuși mândru tare de băieții lui, chiar dacă meniu' zilei a rămas pân' la urmă doar cartofii prăjiți fără șnițel. Cine știe, poate la anul se găsesc și la un desert.

Pe ulițele satului, zvonurile sunt fluierate cu mai multă poftă decât o minge șutată la poarta adversă, dar Kopic, ca un șef de oști, încuviințează cu un zâmbet că victoria morală e de partea lui. "Suntem obosiți," zise el zâmbind, "dar nu înfrânți." O vorbă de ținut minte, bună de pus în albumul foto de familie, alături de restul amintirilor decolorate din sezonul ăsta zbuciumat.

Călător pe drumul prăfuit al promisiunilor, Kopic n-a uitat să adauge: "La anul, tot aici ne găsiți." Hai, că nu vă zicem noi ce ne trece prin cap la auzul acestor vorbe, dar ne lăsăm pe mâna optimismului balcanic.

Acum rămâne de văzut dacă echipa noastră dragă, despre care se pare că nu se satură de locul șase, găsește resursele să se resusciteze cu rețeta fermecată a bunicii pentru sezonul ce vine. Că doar n-o să se lase Dinamo mititică, când climatul nostru rural s-a obișnuit cu drama, nu? Tot aici ne prinde și sezonul următor. Ori la bal, ori... tot la bal!


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.