Am fi putut câștiga fără gol primit

Am fi putut câștiga fără gol primit Sursa poza: ExpressPress

"România, Draga de Ea, Tot La Muncă, Nu La Mondial!" Declară Rangnick cu Reflecții Filosofice de la Viena

Știți cum e: când vecinul te întreabă dacă ai mai văzut mingea aia pe care o jucai el, și tu te faci că n-ai auzit întrebarea. Ei bine, cam asta s-a întâmplat după ce România a mai dat o tură pe lângă victorie, pierzând cu 2-1 în fața Austriei la Viena. Ralf Rangnick, selecționerul care, cel mai probabil, știe să numere puncte mai bine decât ghiulele, a sugerat că tricolorii ar putea să mai învețe niște lecții despre "cum să încheiem câștigând la zero". Păi, spune și tu, e mai greu decât să ți-l imaginezi pe Ionuț din spatele blocului însurubând un bec pe întuneric.

După meci, Rangnick a ținut un discurs care a avut loc undeva între o consiliere matrimonială și o lecție de istorie a fotbalului mondial, plângându-se că, deși austriecii au reușit să termine meciul ca niște eroi de poveste, tricolorii noștri abia de și-au legat șireturile la ghete. Ei, lasă că la anu’ vin alții și mai buni, sau măcar mai hotărâți să nu calce pe aceleași greble.

"Ar trebui să avem mai multă încredere," ar fi spus Rangnick, de parcă Mihai de la barul din colț nu știa asta deja. El, Mihai, care cu alte cuvinte zice: „Dacă nu le dai un picior norocului, își face bagajul și pleacă la Viena.”

Așa că rămânem și noi cu șansele noastre la Mondial, fix cum satele noastre se mândresc cu bisericile albe din deal. Admirația eternă a lui Rangnick, sau poate compătimirea, a venit cu o urare de succes – probabil acea urare de „noroc” pe care o primești chiar înainte de a băga banii la aparatele de păcănele din colț.

Acum, să vedem cine e primul care face o petrecere de consolare în căminul cultural. Până atunci, să ne mai prindem noi de un televizor care să transmită și victorii, nu doar știrile de seară. Hai că bine zice lumea, e mai greu să câștigi de la etajul doi fără scări.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.