Am avut deja discuții

Am avut deja discuții Sursa poza: ExpressPress

Transferuri la Rapid sau Cum Vrea Costel Gâlcă să Facă Magie cu Nouă Jucători și Două Talentate Capre

Dragii mei cititori și iubitori de fotbal de la marginea luncilor, astăzi ne aruncăm un ochi de vultur asupra năstrușnicei strategii a ilustrului nostru Costel Gâlcă. Cu un picior în vestiarul de la Rapid și celălalt dând cu sete într-o minge virtuală de transferuri, omul nostru e hotărât să transforme echipa prin aducerea de noi jucători – sperăm cu toții să nu fie tot la fel de rapid precum trenurile CFR-ului!

Sus Pinele, Jos Strujacul, Vine Gâlcă cu Un Singur Joc Dac!

În marea tabără de vară a spartanilor de la Rapid, Costeluș a aruncat o privire lungă și greuță de povară peste mingea rotundă. Cică sufletu-nainte de meciuri și lotul-slab ar fi procesele dă nevolnicie pe alocuri. Dar cine e Gâlcă, să se lase înfrânt? În colțul său fotbalistic, trăgând mângâietori paie din vreun analist de weekend, a născocit un plan formidabil de transferuri. Care, să vă spun pe șleau, rămâne de văzut și auzit dacă va aduce aurul la gâtul rapidist sau doar un alt zvon în crâșma satului.

„Ăsta e momentul, să știți! Trebuie să îmbunătățim cam tot ce mișună pe iarbă,” ne-a mărturisit bătrânul cetățean al statului fotbalistic, șoptindu-ne printre zgomotele unui meci de juniori, pare-se, mai popular ca ședințele de buget ale Primăriei.

Un Final ca Vara cu Caniculă: Transpirație, Mici și Speranță

Așadar oameni buni și răi, în următoarele săptămâni, ne rămâne să suflecăm mânecile cămășii și să așteptăm cu emoție să vedem cum se rostogolește caravana tranzițiilor fotbalistice prin curtea Rapidului. Reușește Costel să aducă promisiunile pe care le-a făcut în visul de aur al microbistului de rigoare sau o să-și ia șut în fund alegoric de la vreo echipă mai puțin nobiliară? Hai să aflăm pe parcursul acestei telenovele plină de mingii și murmure. Sau, mă rog, să vedem peste un an cine mai rămâne cu fotbalul în caiet și cine trece la olărit.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.