Sursa poza: ExpressPress

Românii sunt într-o perioadă de schimbări semnificative pe piața muncii, pe măsură ce firmelor din țară își îndreaptă focusul către Inteligența Artificială (AI). Un studiu recent al EY dezvăluie o tendință ascendentă de investiții în AI în rândul companiilor românești, în principal pentru automatizarea sarcinilor repetitive și îmbunătățirea productivității. Interesant este că acest nou val tehnologic se manifestă mai ales în întreprinderile de dimensiuni medii și mari, care intenționează să reducă ineficiențele operaționale prin aceste soluții inovatoare.

Provocările transformării AI în România

În ciuda atracției evidente pe care o are AI, studiul EY semnalează că doar 11,2% din companiile locale au reușit efectiv să pună în aplicare tehnologiile AI. Mulți dintre jucătorii economici sunt încă în fazele incipiente de testare și planificare. Această discrepanță între dorință și realitate atrage atenția asupra unor obstacole semnificative legate de resurse umane și financiare.

Unul dintre cele mai mari impedimente pentru adoptarea pe scară largă a AI este lipsa de personal calificat. Se constată că 61% dintre industrii sunt afectate de absența specialiștilor în domeniu. În plus, constrângerile bugetare și lipsa programelor de instruire adecvată reprezintă alți factori limitativi în această ecuație.

Liderii între provocări și responsabilități

Studiul subliniază rolul critic pe care liderii trebuie să îl joace în acest proces de transformare digitală. Aplicarea cu succes a tehnologiilor avansate, precum AI, nu ține doar de punerea în practică a soluțiilor tehnice, ci necesită și un leadership vizionar care să promoveze încredere, autonomie și familiarizare cu tehnologia la nivelul echipelor lor.

Raportul EY aduce în discuție faptul că un model de integrare AI trebuie să fie centrat pe om, acționând mai degrabă ca un 'copilot' decât ca un înlocuitor al judecății umane. Este vital să fie adresate preocupările legate de protecția datelor, securitatea locurilor de muncă și necesitatea păstrării autonomiei decizionale.

Sprijinul extern – un factor esențial

Pe măsură ce companiile navighează prin aceste schimbări, suportul din partea statului și al sistemului educațional devine esențial. Totuși, 78% dintre respondenți afirmă că asistența guvernamentală este insuficientă, iar 76% semnalează nevoia ca sistemul educațional să se alinieze cerințelor actuale ale industriei.

Acest moment de răscruce pentru România cere o reevaluare a strategiilor naționale de dezvoltare a abilităților și cunoștințelor, pentru a încuraja experimentarea și încrederea în inovație.

Une viitor AI-centric

În concluzie, România se află în pragul unei mari revelații digitale. Adoptarea AI promite îmbunătățiri economice semnificative, însă succesul depinde de modurile în care liderii de afaceri sunt pregătiți să își schimbe organizațiile și să inspire un viitor modelat de Inteligența Artificială. Viitorul economic va fi determinat de abilitatea acestora de a îmbrățișa o viziune de durată și de a investi nu doar în tehnologie, ci și în dezvoltarea capitalului uman, susțin experții EY.