Sursa poza: ExpressPress

Recent, premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea ca România să intre în incapacitate de plată dacă nu vor fi reduse cheltuielile publice excesive din ultimii ani. Acest avertisment a fost susținut și confirmat ulterior de consilierul prezidențial Radu Burnete, care a detaliat motivele și perioada în care s-ar putea resimți aceste dificultăți financiare.

Situația economică este la limită

Într-un interviu acordat pe 14 august 2025, Ilie Bolojan a subliniat că următoarele șase luni sunt de o importanță crucială pentru implementarea unor măsuri drastice de austeritate. Acestea sunt absolut necesare, în ciuda nemulțumirilor crescânde ale populației și a tensiunilor politice din cadrul coaliției de guvernare. Premierul a menționat că „riscul de incapacitate de plată este cu adevărat mare după ani de deficite ridicate” și că este esențial ca România să urmeze o traiectorie fiscală stabilă pentru a evita consecințele negative inevitabile.

Deficit bugetar și soluții viitoare

Pe 16 august 2025, Radu Burnete a întărit aceste afirmații, explicând că, deși statul român nu duce lipsă de fonduri, sistemul bugetar actual este predispus la instabilități. Problema majoră este deficitul bugetar, încercând să acoperim un deficit de 7% și bazându-ne pe eventuale rectificări bugetare pentru a rezolva lipsurile. „Odată ce economia încetinește, colectăm mai puțin, iar asta afectează bugetul,” a spus consilierul.

Cu toate acestea, Burnete a dat asigurări că pensiile și salariile nu sunt în pericol de a fi întârziate și că alte sectoare pot suporta reduceri. „Trebuie să luăm măsuri rapide pentru a reduce deficitul, dar fără a afecta zonele esențiale precum pensiile și salariile.”

Proiectele publice sub lupă

Consilierul a subliniat necesitatea reevaluării investițiilor publice, menționând că România se confruntă cu un nivel mare de supracontractare. Aceasta se referă la numărul de proiecte de infrastructură și dezvoltare la nivel local și național care au fost inițiate în ultimii ani. „Am deschis portofelele fără a avea o imagine completă asupra impactului financiar,” a spus el.

Burnete a menționat că ajustările bugetare necesare ar putea duce la amânarea sau conservarea unor investiții. De asemenea, a menționat că Uniunea Europeană ne-a cerut să renunțăm la anumite proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza progresului lent și a lipsei de timp pentru finalizare.

În concluzie, deși există riscuri semnificative legate de gestionarea finanțelor publice, autoritățile caută soluții pentru a stabiliza situația economică fără a afecta în mod direct pensiile și salariile. Rămâne de văzut cum vor reuși să echilibreze nevoia de investiții cu presiunea de a menține un buget sănătos.