Adriana Bahmuțeanu și Moștenirea Familială: Prigoană, copiii și acuzațiile postume

Dacă credeați că după plecarea lui Silviu Prigoană, știrile din telenovela de la Bahmuțeanu se vor mai domoli, v-ați înșelat amarnic! La exact un an de la evenimentul trist, Adriana Bahmuțeanu aruncă în aer scena mediatică cu noi dezvăluiri despre relația cu cei doi moștenitori. Atenție, vin acuzații grele la pachet!

Toți sădăcii din satul nostru știu că trecerea în neființă a lui Silviu Prigoană a fost un punct de cotitură nu doar pentru imperiul său financiar, dar și pentru linia genealogică. Ce a provocat mai mult victime: criza economică sau drama familială? Adriana Bahmuțeanu ar spune că una o urmează pe cealaltă ca vaca după tren.

Ca să punem ulei pe focul scandalului, Adriana, cu mânecile suflecate și vocea răsunând ca o biserică de sat duminica, afirmă răspicat: „Am probe!” Fără să ne dea detalii, lasă să se-nțeleagă că nu doar o mână de zestre a scăpat printre degete, ci și o parte semnificativă de afecțiune părintească. Zvonurile sugerează că relația cu cei doi băieți este, pe alocuri, precum drumul județean după prima ninsoare - greu de parcurs și plin de obstacole.

Un vecin, cunoscut pentru urechile lui mari și gura lui mare, povestește că băieții par mai interesați de tehnologia de ultimă oră, decât de sfaturile înțelepte ale mamei. Ah, până la urmă, fiecare generație cu mofturile ei, iar Adriana, se pare, că se zbate să găsească un limbaj comun în tăvălugul modernității.

Ca să adâncim și mai mult intriga, surse de încredere (adică tanti Geta de la prăvălia din colț) susțin că Adriana ar avea în vedere să iasă la rampă cu dovezi „devastatoare” într-un show televizat. Cetățenii satului pot deja auzi la fiecare intersecție: „Ați auzit ce a zis Adriana? Auzi tu!”

Și așa cum drajeurile de bârfotecă niciodată nu au un final clar, lăsăm povestea aceasta să se desfășoare ca un ștergar neterminat. Poate la anul și la mulți ani, Bahmuțeanu o să mai aibă ceva de spus. Iar noi, dragii mei cititori, rămânem fideli, ca un bun prieten anonim, la colțul porții, așteptând noi și noi motive de distracție rurală.