“A rămas corigent! Vânzarea trebuia făcută în urmă cu o lună

“A rămas corigent! Vânzarea trebuia făcută în urmă cu o lună Sursa poza: ExpressPress

Când Fotbalul Degradează în Telenovelă: Oh, Louis, Ce-ai Făcut?

Ah, ce mai zarvă pe terenul virtual al satului, unde fiecare pasează informații ca pe o minge dezumflată! Se pare că-n lumea mare, mai exact în Suedia cu Hacken, Louis Munteanu, starul echipei CFR Cluj, a făcut un spectacol de comedie tragică. Sau tragicomedie, cum s-ar zice pe la noi la teatru.

Golul care nu vine și scuza care nu pleacă

Munteanu a jucat mai bine de rușine decât de nevoie, iar echipa lui a primit o lecție de aritmetică ofensivă, fiind bătută cu 7 la 2. Unii din sat ar spune că mai bine ar fi făcut Munteanu o excursie la Hacken și n-ar fi adus blazonul falimentului fotbalistic acasă. "Louis parcă și-a lăsat talentul în valijă la hotel și s-a prezentat cu pantofii plini de frâne", bătea câmpii nea Vasile din colțul birtului, cu paharul de zaibăr în față.

O trambulină spre alte zări

Băbuța din capătul străzii, specialistă în orice, a conchis că Louis ar fi fost mai bine trimis la export acum o lună, când "încă îl mai voiau alții". La fel și cu prunele de anul trecut — mai aveau gust când încă erau în pom.

Cum mai zic și cronicarul neoficial al satului, Tata Flăcău, "Louis trebuia pus pe trenul de marfă să-și caute norocul pe alt stadion. Că de ăsta de-acasă s-a cam dezumflat mingea."

O să fie Louis Messi satului? Sau un "pom lăudat" în curtea celorlalți?

Pentru toate neamurile și criticii asamblați ad-hoc, întrebarea rămâne suspendată în aer: va reuși Louis Munteanu să-și spele păcatele în următoarele meciuri? Sau îl vom vedea într-o telenovelă sportivă despre promisiuni ratate și transferuri fantomă?

Ah, răbdare și tutun, sau măcar popcorn. Așteptăm cu inima la gură episodul următor, fără subtitrare.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.