2 galbene în 2 minute, echipă în inferioritate!

2 galbene în 2 minute, echipă în inferioritate! Sursa poza: ExpressPress

Se pare că merele nu cad departe de trunchi, dar uneori mai cad și cu un bufnet în nisipul fierbinte de la Euro U21. Fiul unui fotbalist olandez de renume internațional ne-a arătat cum să te "repeți atunci când nu trebuie" într-un meci de fotbal de rang european. Talentul se moștenește, dar băiatul acesta o fi moștenit și ceva mai multă poftă de galben!

În sferturile de finală ale Campionatului European U21, fiii faimoșilor fotbaliști ne fascinează cu abilitățile lor, și uneori cu lipsa lor de concentrare. Dragul de el s-a transformat din prințișor în nevoiaș al echipei... doar în două minute. Imaginați-vă scena: îți lași echipa șchioapă, pleci afară cu două cartonașe galbene căzuți pe tine precum grindina de vară. De nu erai cu gândul la joc, mai bine îți luai niște piersici de pe margine să le rozi în liniște!

"Știți cum e. Tare ca zidul și scurt ca vacanța de vară," a declarat nea Vasile, un expert local în orice, cu o pălărie de paie ponosită și un zâmbet știrbit. "Dacă nici măcar nu-l scoți pe Cristian Tudor Popescu din amorțirea canapelei și mai ales la cât talent fu pe acolo, cred că nu-i nimic."

Cât despre olandezul nostru buclucaș, băutura de după meci trebuie că a fost mai amară decât cafeaua unei stagiunări. Între timp, în sat, mămăliga se răcește, iar noi așteptăm să vedem ce alt talent ascuns vor mai scoate tinerii jucători... Poate unul care să nu se termine cu lacrimi de oftică pe marginea terenului.

Iar dacă vă întrebați ce va urma, stați liniștiți, știrile fierbinți nu se vor opri aici. Așa că, luați loc și așteptați... vă mai povestim data viitoare cum un alt erou de teren a alergat mai mult de la mințile sale decât de la picioarele odinioară fermecat. Sau, cum ar spune Tanti Maricica: "Ai văzut meciul? N-a fost, dar mi s-a spus că a fost de poveste!"


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.