Un mic gest pentru fani

Un mic gest pentru fani Sursa poza: ExpressPress

Satul vorbește: Că după atâta trudă și sudoare, Manchester United a reușit să smulgă un bilet de aur pentru finala Europa League! Cine să fie mai pavian de fericire, dacă nu antrenorul nostru, Ruben Amorim?

Acesta a fost prins cu un zâmbet cât o zi de post la finalul înfruntării cu Athletic Bilbao, de parcă ar fi câștigat la loterie, nu un meci de fotbal. Cu toate gurile ce umblă pe uliță, ce spun că Amorim ar fi mai adunat decât fânul de la prășit, el le-a dovedit că mai are și el suflet de fan, nu doar plan de joc.

Zâmbetul Victorios: Mai Presus de Orice Tactică

Zvonurile pe la colțuri spun că Ruben, pe lângă strategii și hârtiile analiticilor, păstrează și o cutiuță cu optimism. “Nutrește bine optimismul tău”, ar putea fi motto-ul său, și nu găinile și porumbeii de acasă. Ca un adevărat stăpân al mingii, știind că zâmbetul dă mai multă aripă decât orice pașaport de meci, a ales să le arate fanilor că și cei mai tari conducători învață să se bucure de fiecare victorie.

Deși criticii de la birt despre performanțele lui Amorim încă mai discută la un păhărel de vin, se pare că talentul său de a strânge echipa la un loc e mai puternic decât toate fițele luate la un loc. 

Meciul cu Bilbao – Un Sătuc Pe Umerii Lui Amorim

Un cetățean glumeț de pe ulița Sportului a murmurat că partida asta a fost ca o horă mare în sat: dacă unu cade, să-l ridice alții. S-a auzit că Amorim le-a spus băieților să nu se teamă, că nu e un meci de moarte și de viață, ci unul de scandal pozitiv. Și uite-așa, cum poți fi român la suflet când ești portughez de buletin, Ruben a spart ghețurile criticilor și și-a dus echipa pe tărâmul promisiunilor, în finala cea mare.

Într-o notă de optimism care ar putea lumina chiar și becurile uliței pe timp de beznă, Ruben sugerează că e totuși mai important să sărbătorești cu fanii decât să câștigi un meci pe tăcute. "Măcar atât să facem pentru fani", ar fi zis el, având umerii mai ușori.

Ce urmează? Doar Amorim Știe...

Încheiem aici această epopee de sat cu un gând: dacă Ruben putea să aducă soarele peste norii lui United, atunci poate merită să-i dăm și de băut, câte-un suc de mere pentru fiecare gol. Până la finală, când iar se va simți ca un ninja pe câmpul de bătălie, îl lăsăm să-și adune mintea și să-și lustreze zâmbetul... căci cine știe ce mai urmează? Pe bune, doar Amorim știe! Poate și cronicile de mâine...


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.