Cât face un mic în București? Mai mult decât salariul de o săptămână din Fierbinți!

A venit 1 Mai și toată lumea știe ce înseamnă asta: micii de aur sunt din nou în centrul atenției! Bucureștenii, în goana lor după deliciile tradiționale, s-au oprit la celebrul restaurant al lui Luis Stan, pregătiți să plătească pentru doza anuală de plăcere culinară și colesterol în plus.

Nu e păcăleală – un bucureștean a plătit cât un sfert de vacanță în Bulgaria pentru 3 mici cu cartofi prăjiți. Și nu, nu erau mici acoperiți cu aur sau cartofi care-ți șuieră „La Mulți Ani!”. Astfel de prețuri ne fac de-a dreptul să oftăm și să ne amintim de vremurile în care bunica ne servea câte zece mici în grădina din spatele casei pe vara etern de săracă.

În Primăvară, Micii Joacă Iar Festivitatea Națională

Românii adoră să transforme 1 Mai în cel mai sfânt pelerinaj la... tava cu mici! Că vorbim despre grătare rustice pe dealurile Moldovei sau cozile de la Obor, dorința de a pune mâna pe micuțele delicatesuri ar putea muta munții! "Eu am dat și 60 de lei pe un mic, că erau de la marfă!", exclamă nea Fane, cunoscut degustător și critic culinar autoproclamat din sat.

Pe de altă parte, Luis Stan, patronul restaurantului atât de renumit încât nici nu-l putem pronunța fără să răsuflăm în portofel, spune: "Domn'e, ce să mai, avem mici delicați, se topeau și în gură și în buzunar!". Nu putem decât să confirmăm, căci la asemenea prețuri, doar micii se pot dizolva cu umor.

Mai Scump de Ghicit în Ce Comună Se Termină Banii Românilor

Cu prețuri ca acestea, bucureștenii și-au întărit credința că pentru o porție decentă de mici, trebuie să scoți din buzunar cât pentru o săptămână de vacanță la Monte Carlo. Dar să nu ne amărâm – există o rază de speranță în întunecimea acestor tarife urbane: se spune că vara asta, în Fierbinți, va fi organizat un festival al micilor la preț aproape tradițional. Până atunci, ne întindem obida la umbra stejarului nostru preferat și mai visează la micii care nu îți golesc cardul ca un festival de reduceri.

În încheiere, voi continua să îmi număr bănuții și poate... poate anul viitor voi păși și eu cu îndrăzneală pe tărâmul celor trei mici.

Sau poate nu. Că la banii ăștia, poate mă fac vegetarian.