Sursa poza: ExpressPress

Politico: Cum a ignorat Uniunea Europeană resursele uriașe ale Groenlandei? Gafa geopolitică care ne va costa scump

Groenlanda, o insulă înghețată cu puțin peste 56.000 de locuitori, deține unele dintre cele mai valoroase resurse de pământuri rare și combustibili fosili la nivel mondial. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a ignorat timp îndelungat acest potențial uriaș, o neglijență care riscă să se transforme într-o gafă geopolitică de proporții. Pe fondul interesului crescând al Statelor Unite și Chinei pentru aceste bogății naturale, mai ales odată cu declarațiile controversate ale fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda, Europa pare să fi pierdut trenul strategiei în zona Arctică.

Groenlanda – un tezaur neexploatat al pământurilor rare

Potrivit unei analize detaliate realizate de publicația Politico, Groenlanda dispune de rezerve capabile să acopere până la 25% din cererea globală de pământuri rare – elemente esențiale pentru industria tehnologică modernă. Aceste minerale precum neodimium și praseodimium sunt indispensabile pentru realizarea magneților puternici utilizați în turbinele eoliene, vehicule electrice și echipamente militare de ultimă generație.

Unul dintre cele mai promițătoare proiecte miniere este Kvanefjeld, situat în sudul insulei. Deși Groenlanda este oficial un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, exploatarea acestor resurse ar putea transforma insula în principalul producător european de metale strategice. Compania australiană Energy Transition Minerals, sprijinită financiar de investitori chinezi, și-a arătat încă de acum câțiva ani interesul să înceapă exploatarea.

Proiectul minier blocat în fața presiunilor politice și juridice

Cu toate acestea, proiectul Kvanefjeld s-a împotmolit rapid, fiind blocat din cauza numeroaselor obstacole politice și juridice. În 2009, Danemarca a cedat Groenlandei controlul asupra resurselor naturale, dar guvernul local a refuzat exploatarea în 2021, invocând preocupări legate de prezența uraniului radioactiv asociat cu depozitele de pământuri rare. Această interdicție a paralizat investitorii și a creat incertitudine în privința viitorului proiectului.

Jeppe Kofod, fost ministru de externe al Danemarcei și consilier strategic al Energy Transition Minerals, a subliniat că situația reflectă un fenomen mai amplu: „Kvanefjeld este un exemplu clar despre cum incertitudinea politică și reglementările rigide, combinate cu dimensiunile financiare ale proiectelor, pot face aproape imposibilă exploatarea unor resurse strategice majore.”

Europa, în întârziere în cursa pentru resursele critice

Blocajul de la Kvanefjeld simbolizează o problemă mult mai amplă pentru stabilirea unui rol european în Groenlanda. Pe lângă metalele din pământuri rare, insula ascunde rezerve consistente de petrol, gaze naturale, cupru, nichel și grafit, resurse esențiale pentru tranziția energetică la nivel global. Totuși, doar două mine mici sunt funcționale, extrăgând minerale cu aplicații limitate, precum aurul și feldspatul.

Uniunea Europeană și Danemarca au manifestat până recent puțin interes strategic pentru valorificarea acestor bogății. Între timp, Statele Unite, sub impulsul presiunilor din partea lui Donald Trump, și China și-au intensificat prezența și negocierile în regiune, acumulând un avantaj geopolitic substanțial.

„UE a tratat ani de zile Groenlanda cu o atenție limitată în privința materiilor prime esențiale, iar acum este posibil să fie prea târziu pentru a reveni în joc pe termen scurt”, avertizează Jeppe Kofod.

Dificultăți majore în exploatarea resurselor

Groenlanda este o regiune extrem de izolată, cu infrastructură minimă și condiții geografice dificile. Calota glaciară care acoperă insula poate avea până la 1,5 kilometri grosime, iar schimbările climatice accelerând topirea gheții generează atât oportunități, cât și riscuri ecologice semnificative.

Ditte Brasso Sorensen, analist senior în politica climatică și industrială a UE, remarcă că: „Groenlanda este una dintre cele mai inaccesibile surse de materii prime esențiale. Orice proiect minier trebuie să țină cont de condițiile mediu dificile și de reglementările stricte în domeniul protecției mediului.” În acest sens, interdicția asupra mineritului de uraniu, care a intrat în vigoare în 2021, reprezintă un obstacol important, având în vedere că uraniul este frecvent asociat cu pământurile rare.

UE caută să recupereze terenul pierdut

Conștientă de riscurile pierderii influenței în acest „joc al resurselor”, Uniunea Europeană a început să intensifice colaborarea cu autoritățile groenlandeze. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că există discuții active pentru dezvoltarea proiectelor miniere în beneficiul ambelor părți, în contextul în care guvernul local favorizează parteneriate democratice și transparente.

Groenlanda, cu potențialul său imens de materii prime strategice și combustibili fosili, poate deveni, chiar și în condițiile actuale complicate, un pion important în balansul geopolitic global, implicând Statele Unite, China, Danemarca și Uniunea Europeană. Strategic, era exploatării acestei insule nu mai poate fi amânată, iar UE trebuie să-și redefinească urgent poziția pentru a nu pierde aceasta cursă critică care influențează viitorul energetic și economic al continentului.

Sursa: expresspress.ro